Poveste de dragoste !!!!

Odaia saracacioasa , cu ferestre joase , umbrite de coama salbatica a unui salcam batran, batut de vanturi nemiloase si de ploi repezi de vara ,emana un parfum cu aroma de tutun , eliberat din fumul unor betisoare chinezesti ! O silueta a unei femei trecuta de prima tinerete , se creiona in fotoliul de langa caminul afumat ,in care iarna limbile salbatice ale unui foc enervat de viscol, se duelau ! Rasfoia cu privirea ratacita cele ,cateva pagini ale unei reviste mondene , din care nu intelegea mai nimic ! Linistea asurzitoare era sparta din cand in cand de acordurile unei balade rock , pe care o asculta ori de cate ori era trista !
Pe holul lung si rece se facura auziti pasi apasati , dupa un geamat de usa usor trantita ! Fata i se lumina dintr-odata , lasa revista sa alunece usor pe langa rochia lalaie si aspru colorata ,se ridica usor si privirea ei intalni privirea lui la o rascruce de sarut, asezat pe buzele calde si moi !
- Ce faci ? - o intreba el in soapta !
- Mi-a fost dor de tine , raspunse ea pierzandu-si din incordarea de adineauri !
Privirea ei ii urmarea fiecare gest , fara a-l incurca , l-ar fi intins pe o felie de paine ca mai apoi sa-l manance repede si cu pofta , dar oricum nu s-ar fi saturat , ar fi stiut insa ca infulecat l-ar fi digerat doar pentru ea si pentru tot restul vietii , nu ar mai fi trait cu teama de a nu-l pierde ! Pe masura ce timpul trecea ii era tot mai drag si tot mai teama !
Se apropie din nou de el , avea varful nasului , urechilor si degetele de la maini reci ca gheata, obrajii erau si ei reci ; ii cuprinse capul intre palmele mici , se afunda in ochii lui vrand parca sa se scalde in albastrul infinit , vrand sa-l incalzeasca ! El ii lua palmele , ii zambi si i le saruta , apoi o stranse la piept aproape strivind-o ! Acela era momentul in care ar fi vrut sa auda spunandu-i ca o iubeste ; nu rostise niciodata "te iubesc-ul " pe care l-a asteptat toata viata ; auzise de imi esti draga , esti frumoasa , speciala si altele asemenea , dar un te iubesc , spus in soapta , pasional , in inlantuirea lor nebuna ......niciodata !
Nu putea sa-i impuna , i-ar fi fost usor sa spuna , astepta ca acel cuvant magic sa fie spus pe nerasuflate si macar in momentele cele mai fierbinti ; simtea insa foarte multa afectiune si asta o facea sa aiba rabdare cu el !
Nu stateau impreuna , nici nu stia ce s-ar fi putut intampla sa-l aiba in fiecare zi , noapte , dimineata , langa ea ; se obisnuise asa , cu perioade lungi de tacere si liniste in casa , iar revenirea lui era de fiecare data poveste de dragoste !
Isi aseza capul in poala ei , ea ii mangaia parul invalmasindu-l , aplecandu-se si sarutandu-i lobul urechii , stia ca-i place rasuflarea ei calda cu iz de mere coapte starnindu-i instinctele de barbat puternic .Degetele incepusera sa alunece obraznice de-a lungul trupurilor , oprindu-se in locurile unde formele se curbau cu nerusinare , starnind roiuri de albine si musuroaie de furnici , bataile inimii o luau razna , rasuflarea se preschimba in geamat infundat ,porii se dilatau lasand picuri de sudoare sa se prelinga rusinosi pe cearceafurile framantate , buzele se cautau , se gaseau , frematau , zburdau in sus si-n jos , mintea nu statea niciodata la locul ei , totul era confuz , simtea doar caldura si alunecari nebunesti , mana lui in parul ei , sanii ei printre buzele lui , rasuciri nefiresti , in urechi cele mai obraznice propozitii spuse vreodata si apoi ...un oftat lung ce anunta eliberarea de energii , liniste , multa liniste , cateva clipoceli ale buzelor care se mai cautau si gaseau inca !!!
Minunata stare !

BANC

Doi prieteni se întâlnesc dimineaţa, la cafea.Unul din ei are un ochi vânăt.
- Ce-ai păţit la ochi?
- M-a lovit nevasta..
- De ce?
- I-am spus "TU"..
- Doamne, iartă-mă, dar ce fel de relaţie aveţi voi în familie de te-a lovit pentru atâta lucru?
- Păi aseară, pe când mâncam, mi-a zis:
- Ştii, dragă, noi n-am mai făcut sex de trei luni
Şi eu i-am răspuns:
- Poate TU...

Neputinta

Se spune ca nu poti recupera piatra aruncata,cuvantul deja spus,ocazia pierduta si timpul trecut. Nu poti schimba rost.Si nici trecerea nu o poti impiedica.

Nu am chef

N-am chef să scriu azi.
N-am chef să pomenesc de politică, de manipulările grosolane care circulă pe net, pe tv zilele astea. Prea ne iau drept proşti făcuţi grămadă (culmea e că le şi iese... bizonul pune botul )
N-am chef să mă leg de blogurile scrise cu piciorul şi postate strategic în centrul atenţiei, poate „pică“ ceva (am citit nişte prăpăstii de-mi vine să-mi trag palme: mai bine nu învăţam limba română, să nu-mi mai lovească retina gogomăniile înşirate cu emfază şi selfesteem de către diverşi analfabeţi).
N-am chef să dezgrop subiecte de mult uitate.
N-am chef să scriu sau să citesc despre iubire, tristeţe... mai ales că respectivele postări sunt 98% (ca să fiu indulgent) copy/paste.
N-am chef de dezbătut subiecte sociale.
N-am chef să amintesc de traficul infernal din Capitală, de „civilizaţia“ şoferului bucureştean, de „vigilenţa“poliţiştilor, de transportul în comun, de gropi, de câini vagabonzi, de curăţenie, apă, canalizare, gaze şi alte dejecţii urbane.
N-am chef de mitocănii, abuzuri, prostii.

Şi pentru că n-am chef, vă las pe voi să scrieţi ce vreţi la blogul ăsta.
Eventual îmi vine cheful de-o bere

Istoria baletului in Romania

În 1924, la trei ani de la instituţionalizarea Operei Române (fosta denumire a Operei Naţionale Bucureşti), Anton Romanovski se stabileşte în România, punând bazele primei companii de balet. De origine poloneză, fostul prim-solist dansase alături de Vaslav Nijinsky, Anna Pavlova, Tamara Karsavina şi Mathilda Kshesinskaia. Primele spectacole de balet pe care le pune în scena sunt puternic influenţate de stilul marelui coregraf Mihail Fokin.

În 1929, Vera Carally, absolventă a Şcolii Imperiale de Balet din Moscova, fostă prim-solistă a Teatrului Balşoi şi membră a companiei „Baletele Ruse”, condusă de Serghei Diaghilev, preia conducerea companiei. Ea montează în 1932 „Lacul lebedelor” de Piotr Ilici Ceaikovski, dupa coregrafia originală, cu o distribuţie alcatuită în întregime din dansatori români. În acelaşi an sunt prezentate în premieră mai multe balete românesti: „La Piaţă” şi „Demoazela Măriuţa” de Mihail Jora, „Nunta în Carpati” de Paul Constantinescu.

Prima maestră de balet a companiei bucureştene a fost Floria Capsali, a cărei activitate începe din 1938. Ea reorganizează trupa de balet, mărind-o, promovează tinerii interpreţi în rolurile principale şi formează o generaţie de asistenţi de care se ocupă îndeaproape. În lucrari ca “Taina” de Mihai Andricu, “Priculiciul” de Zeno Vancea sau “Carnavalul” de Robert Schumann, ea creează un autentic amestec între folclor şi dansul cult.

După cel de-al doilea război mondial, sunt invitaţi maeştri de balet şi coregrafi ruşi: Seda Vasilieva (“Fântâna din Baccisarai” de Boris Asafiev), Ivan Kurilor (“Şeherazada” de Nicolai Rimski-Korsakov şi “Macul rosu” de Reinhold Glier) şi Igor Smirnov (“Călăreţul de aramă” de Reinhold Glier).

Începând din 1953, dupa inaugurarea actualei clădiri a Operei Naţionale Bucureşti, repertoriul se îmbogăţeşte cu divertismente de balet şi miniaturi coregrafice care însumeaza aproximativ 50 de lucrări create în stiluri diferite, de la academic la neoclasic şi modern: “Rapsodia română” de George Enescu, “Preludiu la după-amiaza unui faun” de Claude Debussy, “Rapsodia albastră” de George Gershwin, “Şeherazada” de Nicolai Rimski Korsakov etc.

În 1957, Oleg Danovski reia “Lacul lebedelor”, Tilde Urseanu creează “Spărgătorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski, iar Vasile Marcu pune în scenă “Giselle” de Adolphe Charles Adam, “Frumoasa din pădurea adormită” de P.I. Ceaikovski şi “Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev. Printre coregrafiile originale se numară “Concertul în fa” de George Gershwin şi “Simfonia fantastică” de Hector Berlioz în coregrafia lui Oleg Danovski, “Tricornul” de Manuel De Falla şi “Şeherazada” de N. Rimski-Korsakov în coregrafia lui Vasile Marcu, “Bolero” de Maurice Ravel, “Petruşka” de Igor Stravinski, “Mica serenadă” de Wolfgang Amadeus Mozart şi “Simfonia neterminată” de Franz Schubert în coregrafia Tildei Urseanu. În acelasi timp, repertoriul companiei de balet propune lucrări româneşti ca “Haiducii” de Hilda Jerea, în coregrafia lui Vasile Marcu, “Călin” de Alfred Mendelssohn, în coregrafia Tildei Urseanu, “Prinţ şi cerşetor” de Laurenţiu Profeta, “Nastasia” de Cornel Trăilescu, în coregrafia lui Oleg Danovski.

Prim-solişti ai companiei, datorită interpretării lor artistice de excepţie, apreciată nu doar cu ocazia participării lor la concursurile internaţionale de balet sau la festivalurile de gen, ci şi cu prilejul nenumăratelor turnee pe care le efectuează o lungă perioadă de timp, primesc recunoaşterea internaţională care îi îndreptăţeste la un loc în galeria marilor stele ale baletului: Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ştefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Gheorghe Cotovelea, Marinel Ştefănescu, Petre Ciortea, Ioan Tugearu, Rodica Simion.

Începând din 1965, după turneul susţinut la Paris cu spectacolul lui Stere Popescu, “Ciocanul fără stăpân” de Pierre Boulez, mulţi balerini aleg să-şi continue cariera în străinătate, predând ca maeştri de balet sau pedagogi: Magdalena Popa, Sergiu Ştefanschi (Canada), Marinel Ştefanescu, Ştefan Bănică, George Bodnarciuc (Italia), Pavel Rotaru, Marin Boeru (SUA), Aurora Rotaru (Suedia), Cristina Hamel, Florentina Cristali, Rodica Simion (Germania), Gelu Barbu (Spania), Gigi Căciuleanu, Ruxandra Racovitza (Franţa).

De-a lungul anilor, personalităţi consacrate ale scenei internaţionale au interpretat spectacole de neuitat pe scena ONB: Vladimir Vasiliev, Ekaterina Maximmova, Mihail Barîşnikov, Maina Gielgud, Elisabeth Platel, Jean Guizerix, Willfried Piollet, Margot Fonteyn, Birgit Culberg, Mats Ek, Andrian Fadeev, Anton Bogov, Giuseppe Picone, Alina Cojocaru, Johan Kobborg. De asemenea, publicul fidel reprezentaţiilor de balet ale ONB a avut ocazia să aplaude cu admiraţie trupele teatrelor: Teatrul din Kirov, Teatrul Balşoi din Moscova, Royal English Ballet din Londra, Hamburg Ballet, Miami Atlanta Ballet din SUA, Culberg Ballet din Suedia, Opera din Atena, Komische Oper din Berlin, dar şi companiile de dans contemporan conduse de Gigi Căciuleanu, Karine Saporta, Joseph Nadj şi Nederlands Dans Theatre.

Dupa 1990, sub conducerea artistică a lui Ioan Tugearu (1990-1993), a Ilenei Iliescu (1993-2001), a lui Mihai Babuşka (2001-2008) şi a lui Gheorghe Iancu (2008-2009) repertoriul companiei de balet cuprinde titluri ca: “Romeo şi Julieta” de Serghei Prokofiev, “Cocoşatul de la Notre Dame” (colaj muzical), “Anna Karenina” de P. I. Ceaikovski, în coregrafia lui Ioan Tugearu, “Frumoasa din pădurea adormită” de P. I. Ceaikovski, „Carmina Burana” de Carl Orff, “Spărgătorul de nuci” de P. I. Ceaikovski, “Roşu şi Negru” de Livia Teodorescu - Ciocănea, în coregrafia Alexei Mezincescu, “Daphnis şi Chloe” de Maurice Ravel în coregrafia lui Gelu Barbu, “Baiadera” de Ludwig Minkus, “Corsarul” de Adolphe Charles Adam după coregrafia lui Marius Petipa, “Simfonia fantastică” de Hector Berlioz în coregrafia lui Gigi Căciuleanu sau ultimele producţii: “Lacul lebedelor” de P. I. Ceaikovski şi “Femei” (colaj muzical) în coregrafia lui Gheorghe Iancu.

Începând din mai 2009, Compania de Balet a Operei Naţionale Bucureşti este manageriată artistic de fosta prim-balerină, în prezent coregrafă şi maestră de balet, prof. dr. Simona Şomăcescu.

Opereta in Romania

România se numără printre ţările cu o bogată tradiţie în domeniul operetei; aceasta este, ca gen muzical, deosebit de îndrăgită de publicul românesc. Graţie acestei bogate tradiţii, în 1950, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri, este înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă, inaugurat în seara zilei de 7 noiembrie a aceluiaşi an cu premiera „Vânt de libertate” de Isaak Dunaevski.

Astăzi, printr-o serie de proiecte şi programe dedicate atât publicului cât şi artiştilor, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” a reuşit, în scurt timp, să devină un important centru cultural al Bucureştiului. De la proiectele dedicate accesiblizării actului artistic (programul Opereta de lângă tine, Stagiunea camerală Bösendorfer), la coproducţii, colaborări, turnee şi schimburi internaţionale (programul Opereta deschisă), de la reformularea artistică a spectacolelor de operetă clasică pentru a răspunde orizontului de aşteptare actual (Voievodul Ţiganilor, Contesa Maritza, Văduva veselă), la noile producţii de musical (Cabaret, Brodway-Bucureşti şi Ce înseamnă să fii... Bunbury), de la tradiţie (spectacole concert ca Invitaţie la vals, Bal la Prinţul Orlovski, Imagine Romania) la inovaţie şi experiment (Odiseea Vîsoţki, spectacol ce are la bază melodiile celebrului artist), Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” îşi propune, cu fiecare proiect să formuleze o strategie culturală inedită şi atrăgătoare care să promoveze valoarea, unicitatea şi importanţa artelor spectacolului muzical, atât în România cât şi peste hotare.

Ambasador unic al operetei, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” este responsabil de dezvoltarea şi promovarea acestui gen la nivel internaţional. Astfel, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” îşi propune să stabilească relaţii internaţionale cât mai durabile, bazate pe aspiraţii comune, să dezvolte punţi de comunicare, să iniţieze şi să susţină dialogul intercultural.

Promovarea multiculturalismului, circulaţia valorilor, schimburile culturale constituie scopul strategiei noastre internaţionale. Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” se implică activ şi constant în activităţi internaţionale, oportunităţi de a îmbogăţi şi aprofunda percepţia altora despre cultura română, dar şi de a înţelege şi cultiva experienţa unei culturi străine, unei noi perspective, unui mod diferit de a vedea lumea.

De cele mai multe ori, din astfel de schimburi de perspectivă se nasc cele mai importante proiecte, cele mai durabile fundaţii şi cele mai neaşteptate orizonturi. Printre importantele iniţiative internaţionale pe care Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” le-a concretizat se numără înfiinţarea Uniunii Teatrelor Muzicale Europene, precum şi organizarea Festivalului Internaţional de Artele Spectacolului Muzical „Viaţa e frumoasă”. Aceste sunt numai două exemple ale disponibilităţii Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” de a răspunde favorabil standardelor internaţionale, aflându-ne în permanenţă în căutarea unor parteneri de dialog dornici să experimenteze alături de noi.

Misteriosii parinti ai celor ce ne conduc

Cand candideaza un politician occidental la o functie importanta, trecutul sau e scotocit pana la a 7-a spita, pentru a se sti totul despre el. Spre exemplu, dinastia Kennedy, care a dat atatia lideri iubiti de americani, a avut o singura pata neagra: trecutul de afacerist dubios al lui Kennedy-tatal. Daca te bate gandul sa afli cine au fost si ce au facut parintii liderilor politici de top de la noi, ai, insa, o mare surpriza: despre cei mai multi ori nu se stie nimic, ori exista informatii mai mult decat contradictorii, ori au in biografii elemente mai mult decat controversate. Sa ne ocupam, in cele ce urmeaza, de cativa dintre acesti lideri si ai lor misteriosi parinti.

Cand candideaza un politician occidental la o functie importanta, trecutul sau e scotocit pana la a 7-a spita, pentru a se sti totul despre el. Spre exemplu, dinastia Kennedy, care a dat atatia lideri iubiti de americani, a avut o singura pata neagra: trecutul de afacerist dubios al lui Kennedy-tatal. Daca te bate gandul sa afli cine au fost si ce au facut parintii liderilor politici de top de la noi, ai, insa, o mare surpriza: despre cei mai multi ori nu se stie nimic, ori exista informatii mai mult decat contradictorii, ori au in biografii elemente mai mult decat controversate. Sa ne ocupam, in cele ce urmeaza, de cativa dintre acesti lideri si ai lor misteriosi parinti.
Diana G. Boboc

Adrian Nastase. Tatal sau, Marin Nastase, originar din Tartasesti (Ilfov), are si el niste pete negre, in sensul ca, desi a fost ofiter de artilerie in armata regala, epurat din cauza originii si a situatiei sociale, a reusit ca prin farmec sa „supravietuiasca” prigoanei comuniste si sa devina doctor inginer, specializat in izotopi radioactivi, si sa obtina increderea Securitatii, devenind un frecvent insotitor al multor oameni de stiinta romani trimisi in Occident. Adrian Nastase nu a tinut mortis niciodata sa explice in clar aceasta misterioasa “reconversie” plina de succes a tatalui sau, de la regimul regal la cel comunist. Era, probabil, constient ca anumite lucruri nu e bine sa fie rascolite, pentru ca nu se stie ce ar putea aduce la lumina.

Emil Constantinescu. Fostul lider al CDR nu a fost nici el ocolit de controverse in ce priveste familia. Astfel, au existat informatii ca ambii parinti ai fostului presedinte ar fi fost evrei, numele adevarate ale lor fiind Pataievici (tatal) si Cazbici (mama, inainte de casatorie). Nu este clar, in acest caz, cum a ajuns Emil la numele de Constantinescu, dupa cum nu exista o explicatie plauzibila a schimbarii bruste a orientarii sale profesionale, din judecator, meserie foarte influenta si bine vazuta pe vremea comunistilor, in cea de profesor de geologie. Un alt mister este legat de un frate al fostului presedinte, suferind, care ar fi trait multi ani internat intr-un azil de provincie.
------

Ion Iliescu. Tatucul PSD are una dintre cele mai misterioase biografii, iar povestea parintilor sai a facut sa curga multa cerneala. Despre bunic se spune ca era de origine evreu rus bolsevic, emigrat in Oltenia din cauza politiei tariste care il fugarea. Despre tatal sau, Alexandru Penu, Iliescu spune ca ar fi fost voluntar in primul razboi mondial, drept multumire primind apoi teren pentru o casa. Numai ca tatal sau avea atunci 15 ani, greu de crezut ca putea fi, deci, soldat. Presa de la jumatatea anilor '90 a relatat ca tatal lui Iliescu era un personaj dificil, lenes, duplicitar, inhaitat de tanar cu comunistii, care a sfarsit prin a-si renega parintii si a-si schimba numele in Iliescu. Misterul invaluie si alte rude ale fostului presedinte: in timp ce el a sustinut ca a avut 4 unchi, cercetarile presei au dovedit ca avea doi unchi si doua matusi. Dar se pare ca Iliescu se rusina cu matusile sale si le-a repudiat in mod constient. Mamele presedintelui au fost si ele subiect greu de presa: una era Maricica, o femeie rroma care l-a nascut pe liderul de mai tarziu al PSD, dar l-a abandonat cand era mic, iar o alta a fost Marita, mama vitrega a lui Iliescu, care prezenta avantajul ca avea dosar de cadre beton, ca fosta ilegalista comunista. Acestea sunt doar o mica parte din petele biografiei lui Iliescu.

Calin Popescu Tariceanu. Actualul premier are o mama despre care se stie cu precizie cine este, distinsa doamna Angela Atanasiade, a carei familie a venit din Grecia si s-a stabilit in Romania, cu multe decenii in urma. Dar nimeni nu stie cine e tatal real al premierului, cu exceptia faptului ca a fost ofiter de armata. Acesta a fost primul sot al Angelei, de care a divortat pentru a se recasatori cu Dan Amedeo Lazarescu, desi Angela ar mai fi avut, se pare, un al treilea sot intre acestia doi. Vechiul liberal mason Lazarescu a devenit tatal vitreg al premierului, dar „cariera” sa de parinte s-a intrerupt in momentul in care s-a aflat ca a fost turnator la Securitate. Vorbind la un moment dat despre el, Tariceanu a spus ca acesta nu a fost tatal sau vitreg, ci doar sotul mamei sale.

Mircea Geoana. Liderul PSD are un tata cu o biografie controversata: unii il dau ca sigur drept fost general de Securitate, Catavencu publicand chiar o poza in care el apare alaturi de Pacepa, la o parada militara a trupelor acesteia, in timp ce fiul sustine cu indarjire ca a fost doar general MAp. Sigur e ca Geoana senior a raspuns de apararea civila a capitalei si ar fi avut in grija si celebra retea de tuneluri a Securitatii, din Bucuresti. Geoana are probleme si cu soacra, acuzata ca ar detine in fals certificatul de luptator si ranit in revolutie, care i-a deschis usile multor afaceri banoase.

Petre Roman. Trecutul tatalui lui Roman a fost unul dintre primele disecate de presa postrevolutionara. Asta pentru ca primul premier se lauda ca e „os de ardelean, prin sotie” si ca tatal sau a fost un brav ofiter, un disident si o victima a regimului comunist. Ulterior, insa, s-a aflat ca Roman era evreu si nu il chema Roman, ci Neulander, fiul lui Ernst Neulander, autorebotezat Valter Roman, si al Hortensiei, o spaniola catolica. Neulander, veteran al razboiului civil din Spania, de partea rosiilor, era agent al Kominternului. La sfarsitul anului 1944, Valter Roman venea in Romania, in calitate de comandant adjunct al Diviziei Horia, Closca si Crisan, integrata in Armata Rosie, avansand in primavara anului urmator sef al Serviciului de Propaganda in Ministerul de Razboi. Varful carierei este in mai 1948, ca sef de Stat Major al Armatei, cu grad de general maior, dar cade in dizgratia partidului si e trecut pe linie moarta in functia de vicepresedinte al Societatii Romane de Difuzare a stiintei si Culturii (SRSC). Mai apoi, Dej il recupereaza si il numeste ministru al Postelor. In perioada cand tatal sau detinea aceasta functie grea, Petre Roman se vaita, intr-un volum autobiografic, ca familia sa suferea de foame, mancand in general fasole si linte, iar duminica, doar, slanina. Tot pe atunci, Roman afirma ca nu avea nici incaltari in picioare, mergand la intalnirile cu fetele cu singura sa pereche de pantofi in mana, pentru a se incalta aproape de locul rendez-vousului.

Corneliu Vadim Tudor. Ca si Roman, liderul PRM foloseste si el un nume „ajustat”, din motive necunoscute. Corneliu Tudor si-a adaugat numele de Vadim (Cuceritorul, in limba varega) in ultimul an de liceu, ceea ce e curios, pentru ca nu era pe atunci vreo stea a artei care sa necesite un pseudonim literar. Parintii lui Corneliu Vadim Tudor au fost Ilie si Eugenia. Ilie Tudor era oltean nascut la Cherlesti-Slatina si a ajuns croitor la Bucuresti, fugarit de saracie. Mama liderului PRM, Eugenia Vladareanu, s-a nascut in Brasov. Vadim si-a descris intotdeauna parintii ca pe niste oameni profund religiosi, iubitori de Dumnezeu. Dar bomba a cazut abia in 2000, in timpul campaniei electorale pentru presedintie: Vadim si parintii sai erau sectanti baptisti si nu ortodocsi sau macar catolici. Tatal ar fi fost chiar pastor al cultului respectiv. Liderul PRM s-a aparat spunand ca doar parintii sai sunt pocaiti, in timp ce el este ortodox. Sigur e ca o sora a sa a fost maritata cu un pastor american protestant. Ulterior, au aparut in presa alte informatii-bomba, potrivit carora Securitatea ar fi vrut sa ii fabrice lui Vadim o biografie de disident pentru a-l infiltra la Europa Libera. Pentru asta, Vadim ar fi urmat sa isi declare oficial apartenenta la cultul baptist si sa sustina ca ar fi fost prigonit de securisti pentru convingerile sale religioase. Planul a cazut, se spune, pentru ca actualului lider al PRM i-a fost pur si simplu frica.

Traian Basescu. Nici actualul presedinte nu e scutit de controverse in materie de parinti. Despre tatal sau, Dumitru, azi decedat, se stie ca a fost ofiter de armata fiind, intr-o perioada, adjunct al lui Vasile Milea, fostul ministru al Apararii care s-a sinucis in decembrie 1989. De asemenea, exista informatii ca tatal lui Basescu l-ar fi cunoscut si chiar ajutat intr-o perioada pe tatal natural al lui Tariceanu, si acesta ofiter de cariera. La un moment dat, insa, Dan Voiculescu a dat de inteles public ca exista niste probleme: „Aflati de ce s-a retras tatal lui Basescu din armata!”, a sugerat el ziaristilor, intr-o conferinta de presa. Ulterior, un fost inspector de personal la Institutul de Marina din Constanta, Ovidiu Adamescu, a declarat ca tatal lui Basescu a venit la el, in 1972, cand era maior, pentru a-l ruga sa ii bage fiul la institut. Pentru a primi subiectele de examen gata rezolvate, Basescu senior a platit 15.000 de lei, o suma uriasa la acea vreme. Vadim Tudor are si el propria versiune, pe care a prezentat-o public: „Surse din Serviciile Secrete ne-au informat ca tatal adoptiv al lui Traian Basescu se numea Dumitru si era de meserie tamplar. El s-a nascut intr-o localitate de langa Bacau. A urmat scoala Militara, facand parte din promotia 30 decembrie 1949. Dupa absolvirea scolii Militare, acesta a fost repartizat la Divizia Mecanizata “Marasesti” din localitatea Basarabi (jud. Constanta), devenind sef al BDS (Biroul de Documente Secrete). La scurt timp, ofiterul a cunoscut o femeie din localitate, pe nume Elena, de profesie croitoreasa, divortata si cu doi copii mici – Traian si Mircea. Tatal natural al celor doi copii, evreu, plecase din Romania, abandonandu-si sotia si copiii. Mentionam ca si mama celor doi, care traieste, este tot de origine evreiasca. Dumitru Basescu s-a casatorit cu acea femeie si i-a adoptat pe cei doi minori”. Cireasa pe tort a pus-o Adrian Severin, cel care a sustinut public ca detine informatii potrivit carora Basescu ar avea origine tatareasca, ceea ce a declansat un scandal monstru. “Am eu fata de tatar?”, a comentat, razand, Basescu.
sursa : www.qmagazine.ro

Opera Nationala Bucuresti

Istoric
Istoria spectacolului liric bucurestean oglindeste fidel evolutia societatii românesti din ultimele doua secole, integrata din ce în ce mai firesc civilizatiei europene. În acest sens, începuturile muzicii profesioniste din Principatele române coincid cu manifestarile de spectacol muzical, reprezentatiile de opera deschizând publicului orizonturi nebanuite, pe plan cultural si de cunoastere a capodoperelor muzicii. În epoca, teritoriul românesc este traversat de numeroase trupe straine care poposesc în marile orase, oferind spectacole cu repertoriu italian si german, înca de la sfârsitul secolului al XVIII-lea (la Bucuresti sustin reprezentatii trupele conduse de Livio Cinti, Eduard Kreibig, fratii Fourneaux, Th. Gofrey, prezentând opere de Adam, Auber, Boildieu, Halevy, Herold, Bellini).

În 1843 se inaugureaza la Bucuresti primul Teatru italian, cu opera Norma de Bellini, urmata de Lucia din Lamermoor de Donizetti, Barbierul din Sevilla, Cenusereasa de Rossini. Trupa Henrietei Carl aduce la Bucuresti solisti invitati de la Milano, iar pentru un timp activeaza si trupa lirica sub conducerea renumitilor Giuseppe Villa si Giuseppe Brbieri, în timp ce elevii Scolii Filarmonice prezenta primul spectacol al Semiramidei de Rossini. Dupa 1850, în paralel cu Teatrul italian activeaza în stagiune si unele trupe lirice românesti, conduse de N. Luchian, Costache Caragiale, M. Millo. Chiar amintite sporadic, aceste stagiuni lirice formeaza un public capabil sa aprecieze titluri montate imediat dupa premierele absolute, purtând semnaturile unor Rossini, Bellini sau, dupa 1860, Verdi. Sunt conditiile profesionale care determina optiuni de cariera si lansarea vocilor românesti în lumea lirica. Se va putea vorbi deja despre nume care cunosc mari succese în teatrele epocii, devenind celebritati internationale precum: Euphrosyna Vlasto, “La Marcollini”, Cornelia Cretu-Höllösi (Budapesta), Rozalia Bodea (Rosa de Rude, Milano, Paris, Bergamo, Belin, Londra, Viena), continuâmd cu soprano si prima mare profesoara de canto Elena Teodorini, tenorul Grigore Gabrielescu, bas-baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth, tenorul Giovanni Dimitrescu, sopranele Margareta Iamandi “Nuovina”, Zina de Nori, artisti extrem de apreciati la Scala din Milano, Metropolitan din New York, Grand Opéra din Paris, dar si la Operele din Sankt Petersburg, Bayreuth sau Rio de Janeiro.

Cea mai stralucita soprana a acelei pleiade poate fi considerata Haricleea Hartulary, pe care Saint-Saens o denumise “Darclée”. Interpreta a rolului Tosca în opera lui Puccini, compusa special pentru ea, Darclée era prietena apropiata cu Leoncavallo si adesea dublura Adelinei Patti.
Dupa 1870, în întreita sa calitate de compozitor, pedagog si dirijor, George Stephanescu a desfasurat, timp de câteva decenii, o activitate atât de importanta prin complexitatea ei, încât ramâne una dintre personalitatile cele mai marcante ale istoriei artei lirice românesti din secolul XIX. Pentru Stephanescu, opera trebuia sa reprezinte o institutie de culturalizare a poporului, o institutie pusa în serviciul progresului social. Vorbind despre adevarata menire a teatrului muzical, Stephanescu sublinia: “Teatrul este scoala si distractia poporului, iar nu a câtorva bogatasi”. Acesta este de altfel principalul domeniu în care se înscrie cu majuscule numele lui George Stephanescu printre ctitorii vietii muzicale românesti moderne, din perspectiva artei lirice. Dupa compania lirica înfiintata în anul 1892 de George Stephanescu, au urmat o seama de initiative menite a impune ideea Operei Române în viata culturala autohtona. Lansarea trupei lirice bucurestene la 8 mai 1885, cu opera Linda de Chamounix de Donizetti cântata în româneste, a fost un eveniment memorabil. Varietatea repertoriului reflecta ambitiile artistice ale sale si ale altor promotori.

Repertoriul cuprindea operete si vodeviluri si cele mai iubite opere italiene si franceze ale unor compozitori de maxima popularitate precum Rossini, Donizetti, Bellini, Verdi, Gounod, Puccini, Wagner. Criticilor încurajatoare din presa li se adauga prezenta numerosilor invitati straini, care plasau pe traseul turneelor lor si scena bucuresteana: Adelina Patti, Mattia Battistini, Titto Ruffo, Gemma Bellincioni, Luiza Tetrazzini, Leo Slezak, Ernest van Dyck, Pauline Lucca, Yvonne de Tréville sau dirijori ca Felix von Weingartner. În primele decenii ale secolului XX, Bucurestii se puteau mândri cu o viata culturala activa în domeniul operei, printre artisti de seama ai epocii remarcându-se Florica Cristoforeanu, Elena Dragulinescu-Stinghe, Romulus Vrabiescu, Edgar Istratty, Enriquetta Rodrigo, George Folescu, D. Mihailescu-Toscani, A. Demetrescu de Silva, George Niculescu-Basu, Mircea Lazar, Jean Athanasiu. Vasile Rabega, Elena Roman, Alexandra Ferraru, Grigore Maggiari, Nectara de Flondor. Majoritatea celor citati sunt artisti care vor consturi în continuare stagiunile lirice nationale. Treptat, valoarea dovedita de asemenea cântareti, reuniti prentru spectacole în variate formule de moment, a convins impus necesitatea sustinerii înfiintarii unei Opere de stat. Ministrul Artelor si Cultelor, poetul Octavian Goga, el însusi sotul unei voci celebre în epoca, soprana Veturia Goga, supranumita “Privighetoarea Ardealului”, s-a implicat în solutionarea problemelor de definitivare a statutului Operei, care fiinta provizoriu sub forma Societatii Lirice Române “Opera”, condusa de Ion Nonna Otescu, sub patronajul M.S. Regina Maria. În 1921, Societatea “Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de institutionalizare a unui teatru musical national, devenind OPERA ROMÂNA. Spectacolul inaugural a fost un eveniment remarcabil, premiera cu Lohengrin de Wagner montat de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Generatie dupa generatie, scoala româneasca de canto a dezvaluit valori remarcabile, a caror evolutie ilustreaza deceniile ce au urmat. Exista în fapt o preluare de stafeta ce asigura unitatea istorica a artistilor apartinând primei scene lirice românesti.

Dirijori de renume precum Umberto Pessione, Egizzio Massini, Jean Bobescu, Ionel Perlea, George Georgescu, Alfred Alessandrescu, Constantin Silvestri, Cornel Trailescu, Constantin Bugeanu, Mihai Brediceanu, Carol Litvin, Paul Popescu si, mai recent Adrian Morar, Iurie Florea, Vlad Conta, maestrii de cor Gheorghe Kulibin, Stelian Olariu; ,regizori, începând cu Adalbert Markowschi, Constantin Pavel, Panait Cottescu, Jean Rânzescu, George Teodorescu, Hero Lupescu. În ce priveste cântaretii, la cei deja amintiti se adauga Emilia Alessandrescu, Mihail Nasta, Romulus Vrabiescu, Grigore Teodorescu, Elena Ivony, Aurel Costescu-Duca, Cecilia Nasta-Cerchez, Maria Cojocareanu si Margareta Metaxa, toti contribuind la reputatia internationala a teatrului. În aceeasi perioada, artisti de marca din întreaga lume au cântat pe scena Operei, în timp ce alti cântareti români îsi faceau cunoscuta valoarea în cariere internationale: Traian Grozavescu, Florica Cristoforeanu, Maria Cebotari, Viorica Ursuleac, Dimitrie Onofrei, Stella Roman, Petre Munteanu. În dinamica generatiilor, au urmat multi alti artisti de faima, capabili a convinge publicul de fascinanta lume a spectacolelor lirice. Printre cei ce ilustraza a doua jumatate a secolului XX se pot aminti Petre Stefanescu-Goanga, Evantia Costinescu, Maria Snejina, Nicu Apostolescu, Dora Massini, Ioana Nicola, Valentina Cretoiu, Serban Tassian, Dinu Badescu, Nicolae Secareanu, Arta Florescu, Lucia Bercescu.

Dupa 1950, Opera a primit, în sfârsit, un sediu nou, menit a înlocui pe cel distrus de bombardamentele asupra Capitalei în timpul razboiului. Se ofereau astfel conditii sporite pentru a realiza productii lirice si coregrafice de prima importanta. Inaugurarea noii cladiri a Operetei a fost marcata de premiera, în 9 ianuarie 1954, cu Dama de pica de Ceaikovski, spectacol urmat si de premiera baletului Coppelia (10 ianuarie 1954), într-o productie semnata de maestrul coregraf Anton Romanowski. Fireste, a urmat o perioada de mare expansiune artistica, în repertoriu fiind cuprinse creatii românesti de certa valoare. Neîndoios, statutul teatrului liric se impunea în actualitate, artistii Operei participând la evenimentele culturale nationale, cei mai de seama fiind remarcati cu titlul de Artist Emerit sau Artist al Poporului.
De altfel, chiar dincolo de conditiile istorice ale momentului, interpretii români continua sa fie binecunoscuti peste hotare, multi dintre ei fiind detinatorii unor importante premii la Concursurile Internationale de Canto de la Toulouse, Geneva, s’Herzogenbosch, Montreal, Sofia, Rio de Janeiro, Moscova, Leipzig, München, Salzburg, Barcelona, Busseto etc. Astfel, depasind conditiile anterioare de promovare, Teatrul de opera si balet (denumire provizorie a operei bucurestene, dupa modelul sovietic) s-a impus ca o scena extrem de apreciata pe plan international, efectuând importante turnee la Paris, Moscova, Atena.

Un mare eveniment al istoriei moderne este reprezentat de montarea capodoperei enesciene Oedipe, în cadrul primului Festival international “George Enescu” (1958). Aveau sa se afirme pe scenele cele mai mari ale lumii artisti ca Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea Viorica Cortez, Ileana Cotrubas, Octav Enigarescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordachescu, Marina Krilovici, Iolanda Marculescu, Victoria Bezetti, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Teodora Lucaciu, David Ohanesian, Zenaida Pally, Iulia Buciuceanu, Lella Cincu, Ion Pisso, Ladislau Konya, Maria Slatinaru Nistor, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagean, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea (Metropolitan, Scala din Milano, Royal Opera „Covent Garden", Opera din Paris, Bolsoi Teatr din Moscova, Stadt Oper din Berlin, Semperoper Dresda, Teatro Liceu din Barcelona, Teatro “La Fenice”).

Începând din perioada de dupa 1990, problemele politice au fost în mare parte înlocuite de cele de management. S-a continuat reluarea unor titluri în montari noi, iar echipa de interpreti a fost în continuare completata cu voci tinere, în pleiada cântaretilor de frunte din ultima perioada remarcându-se Felicia Filip, Mariana Colpos, Roxana Briban, Sorina Munteanu, Ecaterina Tutu, Oana Andra, Ionel Voineag, Sever Barnea, Iulia Isaev, Marius Brenciu, Robert Nagy, Mihaela Stanciu, Stefan Ignat, Iordache Basalic, precum si interpreti a caror cariera se desfasoara peste hotare, ca Ruxandra Donose, Elena Mosul, Adina Nitescu, Ruxandra Urdareanu, Alexandru Agache. Impactul asupra publicului este consolidat de seria artistilor plastici care au asigurat spectaculozitatea si efectul viziunilor regizorale – Paula Brâncoveanu, Elisabeta Benedek, Roland Laub, Viorica Petrovici, Adriana Urmuzescu, Catalin Ionescu Arbore. Recenta initiativa a deschiderii Studioului experimental “Ludovic Spiess”, condus de tânarul dirijor Tiberiu Soare, participarea la proiectul intereuropean promovat de Central & Eastern European Musiktheater (CEE), ca si Concursul pentru creatii românesti de opera se afla printre argumentele cele mai convingatoare ale ritmului actualitatii si mentalitatii de modernitate afirmata în istoria de doua secole a teatrului liric bucurestean.

BANC

O femeie de 47 de ani, goala in usa de baie, isi intreaba sotul:
- Tu crezi ca-mi arat varsta?...
Sotul raspunse:
- Daca ma uit la parul tau, iti dau 29; la bust 32; pentru talie 36; la picioare 30...
Ea: - Multumesc iubitule, chiar crezi asta?
El: - Asteapta, ca n-am terminat de adunat!...

Cum iubeste zodia ta !!!!!

Berbec

Berbecul este prin definitie o zodie dominatoare. In dragoste este posesiv si uneori sufocant. Totusi, pasiunea cu care iubeste topeste si cele mai cerebrale persoane. Iubirea sa este de lunga durata si nu o pasiune trecatoarea. Daca esti Berbec, atunci trebuie sa iti alegi cu grija un partener rabdator si rational, fiindca opusurile se atrag. Daca iubesti un Berbec, atunci trebuie sa ii arati dragostea ta in fiecare zi, sa te inarmezi cu rabdare si sa nu te consumi pentru fiecare cearta cauzata de gelozia excesiva a berbecului.

Taur

Taurul - o zodie senzuala si seducatoare. Taurii nu se grabesc atunci cand vine vorba de dragoste. Acestuia ii place sa vaneze, sa isi urmareasca prada si, intr-un final, sa fie sigur ca persoana careia ii ofera inima sa merita acest dar. Iubeste rar, dar atunci cand se intampla, o face cu toata daruirea din lume. Daca esti Taur si ai cunoscut iubirea, esti cu adevarat norocoasa. Daca iubesti un taur iti va fi greu sa ii cuceresti inima, insa merita tot efortul!

Gemeni

Gemenii sunt cei mai jucausi amorezi dintre toate zodiile. Partenerul de viata nu se va plictisi nicicand cu un geaman. Este imprevizibil si iubaret. Ii place sa isi declare iubirea in cele mai inventive moduri, insa uneori poate parea copilaros si nu este luat in serios. E drept, Gemenii se indragostesc repede si des. Este dificil sa il pastrezi alaturi fiindca e permanent in cautare de noutate. Totusi, momentele petrecute alaturi de el sunt unice si de neuitat!

Rac

Racul este posesiv, dar tandru. El ofera si cere o iubire matura. Nu ii plac jocurile si nu suporta sa fie tinut in suspans. Daca esti Rac, trebuie sa cauti un partener pe care sa il domini fiindca ai nevoie de stabilitate. Daca esti indragostita de un Rac atunci bucura-te de iubirea sa absoluta si uita sa iti faci griji pentru viitorul relatiei voastre fiindca Racii sunt cei mai stabili parteneri.

Leu

Leul este cea mai pasionala zodie. Relatia cu un Leu este o nebunie de sentimente dintre cele mai variate. Leii nu iubesc de doua ori la fel: sunt imprevizibili si pasionali. Daca iubesti un Leu vei trai alaturi de acesta aventura vietii tale.

Fecioara

Chiar daca este considerata cea mai inocenta zodie, Fecioara poate fi pasionala si lipsita de inhibitii. Ea pare delicata, insa daca reusesti sa ii castigi increderea, iti va dezvalui o personalitate uimitoare pe care nu poti sa nu o iubesti. Fecioara este senzuala tocmai prin aparenta inocenta. Ea este capabila sa te innebuneasca printr-un sarut scolaresc. Daca iubesti o Fecioara, nu ai nicio sansa de "evadare".

Balanta

Balanta este prin definitie o zodie romantica. Viseaza cu ochii deschisi la perfectiune si poate fi usor dezamagita. Iubeste neconditionat si iarta usor... insa nu uita. Unei Balante ii este foarte greu sa accepte greselile partenerului si de multe ori acesta este motivul pentru care se despart. Daca esti Balanta trebuie sa iti alegi cu multa grija partenerul. Daca iubesti o Balanta, ofera-i toata dragostea ta insa ai multa grija fiindca se poate plictisi usor.

Scorpion

Scorpionul este probabil cea mai onesta si mai profunda zodie. Atunci cand iubeste, nu se joaca cu sentimentele celuilalt. In plus, nu se arunca intr-o relatie cu capul inainte avand foarte multa grija pe cine iubeste. Fiind atat de precaut are mari sanse sa isi intalneasca marea iubirea "din prima incercare", dar, din pacate, din pricina acestei exigente se poate simti de multe ori foarte singur.

Sagetator

Sagetatorul are un instinct erotic foarte dezvoltat si o mare putere de atractie. Este un adevarat magnet pentru sexul opus chiar daca la prima impresie pare timiditatea in persoana. Poate fi romantic, sau, dimpotriva, nepasator, poate adopta orice atitudine necesara pentru a cuceri persoana pe care o doreste. Din pacate Sagetatorului ii place mai mult vanatoarea decat vanatul. La sfarsit, nici el nici parteneul sau nu sunt fericiti. Pentru a tine un Sagetator langa tine trebuie sa ii oferi in permanenta ceva nou.

Capricorn

Capricornul iubeste relaxat. Nu se agita nici daca e fericit, nici daca e trist. Pastreaza permanent o atitutine rece si distanta. Nu ii place sa fie jucat pe degete si nici tinut in suspans, el vrea si ofera liniste. Atunci cand se simte bine intr-o relatie este partenerul ideal, iar cand este nemultumit, este foarte greu de intuit motivul. Daca iti doresti o relatie stabila si linistita, Capricornul este alegerea ideala. Daca esti Capricorn, cauta o partener care sa iubeasca pacea sufleteasca la fel de mult ca tine.

Varsator

Varsatorul iubeste cu grija, este precaut si totusi intens. Se teme sa iubeasca asa cum si-ar dori, viseaza la armonie dar prefera singuratatea in locul "fluturasilor". Isi doreste sa fie controlat, sa gaseasca persoana care sa il domine suficient de mult incat sa ii ofere siguranta de care are nevoie. Prin urmare, daca iubesti un Varsator il vei tine aproape spunandu-i in fiecare zi ca il iubesti.

Pesti

Nu este o noutate faptul ca Pestii sunt alunecosi, ca isi folosesc toate "armele" de care dispun pentru a cuceri. Pot fi romantici, pot fi senzuali, indiferenti, ori extrem de posesivi. Totusi, atunci cand iubesc cu adevarat se schimba total. Devin usor maleabili si uneori chiar plictisitori. Daca iubesti un Peste nu trebuie sa iti bati prea mult capul sa il pastrezi. Ca sa il faci fericit trebuie sa il domini si sa il iubesti. Daca esti in zodia Pestilor trebuie sa inveti sa nu iti mai pierzi capul atunci cand iubesti, sa iti pastrezi personalitatea fiindca poti fi iubita pentru cine esti tu cu adevarat.

DESPRE MESERIA DE PARINTE

Copiii tai nu sunt copiii tai.
Ei sunt fiii si fiicele Vietii care tanjeste dupa ea insasi.
Ei vin prin tine,dar nu de la tine,
Si desi ei sunt cu tine,totusi ei nu-ti apartin.
Poti sa le dai dragostea ta,dar nu si gandurile tale,
Pentru ca ei au propriile lor ganduri.
Poti sa le adapostesti trupurile,dar nu si sufletele,
Pentru ca sufletele lor locuiesc in casa viitorului,
Pe care tu nu o poti vizita,nici macar in visele tale.
Te poti lupta sa fii ca ei,dar nu incerca sa-i faci ca tine
Pentru ca viata nu zaboveste in ziua de ieri.
Tu esti ca arcusul din care copiii tai pleaca ca niste sageti vii.
Arcusul vede tinta de pe calea catre infinit,
Si-ti da si tie puterea sa vezi cat de departe poti ajunge.
Se incordeaza cu tine,cu puterea Lui,asa incat sagetile sa zboare iute si departe;
Lasa ca incordarea in mainile arcasului sa fie spre bucurie,
Caci asa cum isi iubeste sageata care zboara,tot asa El iubeste arcul care este stabil.

KAHLIL GIBRAN.

Glumitze de joi

Un tip gonea pe autostrada cu mult peste viteza legala. Vazand girofarulunei masini de politie in oglinda, se gandeste: "Am o masina buna si pot sa dispar". Asa ca accelereaza si urmarirea incepe. Cand acul kilometrajului ajunge la capatul cursei, barbatul se gandeste ca ar fi mai bine sa renunte si trage pe dreapta. Politistul se apropie de masina si spune: - Asculta, baiete. Am avut o zi groaznica si vreau sa ajung acasa. Inventeaza o scuza buna ca sa te las sa pleci. Tipul se gandeste putin si raspunde: - Acum trei saptamani, sotia mea a plecat cu un politist. Cand te-am vazutin spatele masinii, am crezut ca vrei sa mi-o aduci inapoi!

Un batranel se duce la bordel sa-si ofere si el o bucurie. Matroana il conduce la o tanara apetisanta si gata de orice. Sigura pe ea , aceasta ii spune : - Mosule , dezbracarea sa trecem la treburi serioase !!! Se dezbraca mosul , iar tipa ii ia hainele si i-le arunca pe geam. - Ce faci , nenorocito ??! sare batranelul suparat. - Lasa, mosule , nu-ti face probleme , ca pana dimineatza vom face dragoste de-or sa-ti ramana hainele mari !!! Tipa se dezbraca la randul ei , iar mosul ii ia hainele si i-le arunca pe geam. - Ce faci , tataie , te razbuni ?!?! - Ba nicidecum, dar pana am eu erectie , se schimba moda !!!!

O tipa maritata, intr-o seara cand sotzul era plecat si-o tragea cu 3 indivizi in acelasi timp. Pe masa numai cocaina, asta din cand in cand se mai oprea si mai tragea pe nas. Ma rog, orgasme multiple, delir. La un moment dat, usa se deschide la perete si intra barba-su. Cu ultimele puteri si in culmea placerii ea se apleaca, mai trage o data pe nas dupa care se uita la barbat-su si zice:- Si acum iar incepem: banuieli, suspiciuni...

Sotia se pregateste sa prajeasca un ou ochi, cand tocmai se intoarce sotul acasa si incepe sa tipe: - ATENTIE!!! ATENTIE!!! MAI MULT ULEI!!! AVEM NEVOIE DE MAI MULT ULEI!!! O SA SE ARDA!!! ATENTIE!!! INTOARCE-L, INTOARCE-L, INTOARCE-L!!! HAI!!! ATENTIE!!! AI INNEBUNIT? ULEIUL O SA SE TERMINE!!! O, DOAMNE DUMNEZEULE, SAREA!!! NU UITA SAREA!!!" Sotia, deja enervata la culme de tipetele sotului, il intreaba: - De ce tipi asa? Crezi ca nu sunt in stare sa prajesc un ou??? Barbatul raspunde foarte calm: - Asta ca sa-ti faci o idee de cum ma simt eu cand conduc masina si tu stai linga mine si tipi...

O doamnă cheamă dulgherul să localizeze un zgomot sâcâitor pe care îl auzea în casă. Acesta vine şi întreabă : - Cum se face că acum nu aud zgomotul ? - Nu e întotdeauna, numai când trece autobuzul pe stradă... - Şi de unde îl auziţi ? - Din şifonier. - Bun, am să intru în şifonier şi când trece autobuzul o să-mi dau seama ce este... Zis şi făcut. Dar, după câteva minute intră soţul în casă să se schimbe. Deschide şifonierul şi dă cu ochii de dulgher. La care acesta : - Dacă-ţi spun că aştept autobuzul, mă crezi...?

Ion si Maria, acasa. - N-ai vrea, nevasta, sa ne jucam de-a big brother ? - Stii, sunt obosita, azi am stat la servici toata ziua... poate maine... Seara urmatoare: - Ce zici, ne jucam de-a big brother ? - Stii, azi am facut mancare, am adus copii de la scoala... sunt obosita... hai s-o lasam pe maine Seara urmatoare: - Ei, ce zici... azi ne jucam de-a big brother ? - Ok... fie... azi ne jucam - Ai 5 minute sa parasesti casa...

Iancu Jianu si calul lui, la umbra unui stajar, fumau tigari, beau jack... La un moment dat se vede praf mare pe dealul vecin, venea potera. Zice Jianu: Frate, ne miscam si noi mai cu talent? Calul: Stai, frate...stii doar ce start am ... Trec 10 min. Potera cobora dealul in viteza. Jianu: Calule, merem? Calul: Stai, ba! Ce, dau turcii? Doar stii ce sprint nebun am... Mai trec 10 min. Potera se vedea la 100 m. Jianu: Bah, plecam au ba? Calul: Calm, frate. Cand ajung la 10m sari pe mine imi dai pinteni si-am roit-o, ce dreak? Potera la 10m, Jianu sare pe cal, ii da pinteni, calul cade fulgerat pe jos, potera ii prinde si-i baga la zdup, colegi de celula. Jianu: Bah, cal imputit ce esti, ai zis ca ma scoti! Calul: Bine, bah! Da` si tu bulache ...dai la operatie!?!

Un credincios merge la preot sa se spovedeasca: - Parinte, am pacatuit... - Cu cine, fiule? - Stii parinte, nu pot sa-ti spun... imi este forte greu... - Cu femeia primarului? - Nu... - Cu femeia veterinarului? - Nu parinte... - Dar cu cine? - Parinte, nu cred ca sunt inca pregatit sa ma spovedesc, voi veni in alta zi... Iesind de la spovedanie, omul nostru se intalneste cu un prieten care-l intreaba mirat: - Ce ai facut la spovedanie? - Am luat niste adrese utile...

Care este culmea puterii de convingere? Sa-ti convingi prietena ca de aia o ai mica si moale, ca sa n-o doara pe ea!

Test de sarcina la olteni: se introduce prazul in vagin, daca iese muscat, e insarcinata.

Cel mai necinstit lucru, in viata, este modul in care aceasta se termina. Adica viata e grea si-ti ocupa tot timpul. Ce capeti la sfârsitul ei? O moarte. Asta ce-i, un bonus? Ciclul vietii e de-a-ndaratelea. Ar trebui întâi sa mori, apoi sa mergi într-un azil de batrâni. Esti dat afara de acolo pe motiv ca esti prea sanatos, te duci, îti iei pensia, apoi, când începi sa lucrezi, primesti un ceas de aur în prima zi de lucru. Muncesti patruzeci de ani pâna când devii suficient de tânar. Te-apuci de baut, mergi la bairame, si esti gata pentru liceu, apoi scoala primara, devii un copil, te joci, n-ai responsabilitati, devii bebelus, apoi îti petreci ultimele noua luni plutind cu toate facilitatile dupa care termini totul intr-un orgasm!!

Atentie la inima !

ATENTIE LA INIMA !

Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa!



Un articol foarte bun.Nu doar despre apa calda dupa mancare, dar si despre atacul de cord.Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei, nu apa rece. Poate e timpul sa adoptam obiceiul lor la masa.



Pentru cei carora le place sa bea apa rece,acest articol se adreseaza direct. Este frumos sa bei un pahar cu apa rece dupa masa,dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai ai inghitit-o. Va incetini digestia. Cand aceasta reactioneaza cu acidul,se va rupe si va fi absorbita de intestine mai repede decat mancarea solida. Trece in intestine si foarte rapid se transforma in grasime si duce la cancer.Este cel mai bine sa se bea supa fierbinte sau apa calda dupa mancare. Simptome comune de atac de cord.....Un punct serios referitor la atacul de cord - Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord este durerea bratului stang. Atentie la dureri intense in zona falcilor. S-ar putea sa nu aveti niciodata prima durere in piept in timpul atacului de cord. Nausea(ameteala) si transpiratia intensa sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul adanc. Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai bune sanse de supravietuire. Un cardiolog spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10 oameni poate salva cel putin o viata.
Citeste si trimite unui prieten.Ar putea salva o viata. Deci fii un prieten adevarat si trimite-l tuturor prietenilor tai adevarati la care tii.

Off, bărbaţii!

Nu mă erijez într-un vajnic apărător al masculilor de pretutindeni şi nici nu vreau să demitizez anumite leme, teoreme si ipoteze bine împământenite în gândirea de azi, de ieri şi, probabil, şi de mâine referitoare la supremaţia masculină, la inegalitatea dintre sexe, la atracţia / respingerea dintre femei şi bărbaţi.
N-am veleităţi de psiholog, dar, na, ca orice om (ca orice român, mai bine zis, că noi ne pricepem la toate) nu pot să constat anumite stări de fapt şi „şabloane“ cu privire la masculi. Chestia asta, cu băgatul la grămadă în aceeaşi oală, îmi stârneşte orgoliul (masculin, desigur ) şi fac şi eu câteva comentarii.

1. Toţi bărbaţii sunt misogini.
Cea mai des întâlnită prejudecată, e folosită de obicei ca „răzbunare“ pe o anumită persoană. Am mai auzit / citit ceva de genul: „Singurul lucru pe care-l privesc bărbaţii în profunzime la o femeie este decolteul“.
Hmmm, în decolteu privesc şi eu, până la urmă ăsta e rostul lui, nu?
Da, e adevărat, suntem toţi misogini. Unii din născare, alţii prin învăţare, dar eu cred că cei mai mulţi sunt misogini de... teamă. Şi mai ales, pentru că nu vor să recunoască cât de mult au nevoie de o femeie în viaţa lor.

2. Toţi bărbaţii sunt insensibili.
Asta da. Dacă nu plângem la telenovele (nu le înţelegem, d-aia ), dacă părem nepăsători la vederea unui iepuraş, floricică, pisioaş, căţeluş şi alte diminutive de genul ăsta... gata, n-avem sentimente.
Ba avem, vă spun eu

3. În esenţă, toţi bărbaţii sunt nişte porci grobieni.
Perfect valabil. Ne plac lucrurile mai simple, mai „naturale“. Ne place să mâncăm nesănătos şi să nu ne ruşinăm de anumite situaţii. Partea asta, cu ruşinatul, vine tot din partea voastră, fetelor. Dacă doi bărbaţi sunt undeva şi unul dintre ei e descheiat la şliţ... nici o problemă

Într-o lume a bărbaţilor, totul ar fi foarte simplu.
Nu vă fie teamă, fetelor, de-a lungul veacurilor ne-aţi „cizelat“, ne-aţi „modelat“. V-aţi gândi vreodată că şi noi vrem să vă fim pe plac?

Să vezi acum reacţii

CUM SA RAMAI TANAR

1. Ignorati numerele ne-esentiale. Inclusiv
varsta, greutatea
si inaltimea. Lasati doctorii sa-si faca griji in
legatura cu astea. De asta ii platim.

2. Inconjurati-va de prieteni veseli. Aia mohorati
va deprima.

3. Invatati. Studiati computerul, mestesugurile,
gradinaritul, orice. Nu lasati creierul sa leneveasca.
"O minte inceata este atelierul
diavolului." Si numele diavolului este Alzheimer.

4. Savurati lucrurile simple.

5. Radeti des, mult si din toata inima. Radeti pana
nu mai puteti si va trebuie aer.

6. Mai apar si lacrimi. Indurati, suferiti si
treceti mai departe. Singura persoana care va
insoteste toata viata, suntem NOI
INSINE. Fiti "VII", cat sunteti in viata.

7. Inconjurati-va cu dragoste, indiferent ca asta
inseamna familia, animalutele dragi, muzica, plante,
hobbi-uri, ce-o fi. Casa voastra este refugiul vostru.

8. Pretuiti-va sanatatea. Daca este buna,
pastrati-o. Daca mai are "hibe", reparati-o. Daca nu
tine de voi "reparatia", cautati sprijin.

9. Nu va cautati vina. Faceti vizita la mall, in
alt judet, in alta tara, dar NU unde este vina.

10. Spuneti-le oamenilor pe care ii iubiti, ca ii
iubiti, cu orice ocazie.

SI NU UITATI NICIODATA:
Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe
care le aveti,
ci in momente care iti taie rasuflarea.

Traiti bine?

CUM IUBESTI

Cum iubesti?

Intreaga ta calatorie in aceasta viata presupune intelegerea. Suntem fiinte rationale si deseori pentru a putea imbratisa anumite lucruri in viata noastra primul pas este sa le intelegem. Sa intelegi natura dragostei si modurile de a iubi reprezinta cel mai important pas spre experimentarea ei.
''Daca vrei sa citesti imediat materialul gratuit scris de mine Arta Feminina a dragostei-Ingrediente si otravuri , despre cum sa experimentezi arta dragostei si cum sa ai o relatie sanatoasa intra pe www.artafeminina.ro.''

Cum recunosti o emotie daca nu ai avut in viata ta? Cum sa stii cum se simte, cum sa stii ce aroma are, cum sa stii ce sunet o insoteste, ce miros, ce imagine? Daca cineva iti vorbeste despre ceva de care tu nu ai avut parte in viata ta, iti va fi greu sa te transpui in papucii persoanei respective.

Daca ai inspirat pana acum doar deziluzii, daca ai inspirat pana acum doar suferinta e foarte probabil ca acestea sa fie azi parte din viata ta. De cand te nasti, experimentezi treptat emotii, evenimente si vei stii sa le numesti si sa le repeti mai usor cand ai fost obisnuita cu ele.

La fel e si cu iubirea. Deseori am incercat sa dam o definitie iubirii si totusi exista persoane care nu stiu ce inseamna, nu stiu sa o deseneze, sa o cante, sa o descrie pentru ca nu a facut parte din viata lor.
In general pe masura ce inainteaza prin aceasta calatorie a vietii ei cauta un substitute pentru acest sentiment. De ce? Pentru ca asa cum am mai repetat deseori, iubirea si conexiunea reprezinta una din nevoile umane. Unii o confunda cu atentia, altii o confunda cu atractia sexuala iar altii pur si simplu o cauta indelung.

Nu ma refer doar la iubirea pentru un partener de sex opus, iubirea fata de prieteni, iubirea fata de persoane legate de noi prin sange sau chiar iubirea fata de noi insine. Spiritualitatea ne invata ca iubirea este neconditionata, nu se ofera la schimb si mai mult decat atat daca ea exista in sufletul nostru poate avea ca raspuns doar iubire. Ceea ce te face complet nu reprezinta ceea ce primesti ci ceea ce daruiesti.

Ca sa primesti iubire mai intai de toate, e necesar sa dai iubire. Tie si apoi celor din jurul tau. Daca nu iti traiesti viata inconjurata de iubire nu vei putea fi niciodata fericita chiar daca ai succes pe toate celelate planuri ale vietii. Asadar e important sa inveti sa te iubesti, sa inveti sa iubesti.

Hai sa-ti spun o poveste. A fost o data ca niciodata o tanara fata: frumoasa, ambitioasa, cariera de succes si isi dorea foarte mult sa cunoasca iubirea. Cand era mica, evenimentele neplacute din viata ei familiala au pus-o la zid, i-au redus la tacere gandurile, sentimentele. In casa ei si totodata in casa sufletului ei nu a intrat nicicand iubirea.

Printre certuri si scandaluri, despartiri si izgoniri in camera ei nu a reusit nicicand sa simta, sa vada o imagine sau macar o aroma a acestui sentiment. Timpul a trecut si fata, in loc sa-si urmeze cursul normal in viata, a cautat mereu sa suplimenteze aceasta lipsa de iubire. A incercat prin popularitate, relatii dupa relatii, barbati peste barbati in patul ei, insa niciunul care sa-i dezamorteasca sufletul si sa gaseasca izvorul dragostei. Relatii esuate cu cei din jur si cuvintele magice aruncate cu usurinta in stanga si in dreapta.

Cu cat ardea de dorinta sa cunoasca iubirea cu cat ea intarzia sa apara. Rautatea inconstienta se reflecta asupra celor din jurul ei si in final ajungea tot singura in camera ei. Pe perioade scurte de timp, capta atentia celorlalti, isi punea o masca si iesea in lume. Viata sociala la un nivel inalt, captura dupa captura, totul in goana dupa atentie si popularitate pe care ea le confunda cu iubirea.

Urmari? Cu siguranta. Incepand cu personalitatea ei si mai apoi reflectandu-se in relatiile umane pe care le traia. Din dorinta de a capta atentia i-a transformat pe cei din jurul sau in sclavi si ideea de fericire a celorlalti din jurul ei au determinat-o sa sa aleaga sa saboteze tot ce era frumos in jurul ei. Undeva in mintea ei functiona ideea ca daca ea nu e fericita si toti ceilalti din jurul ei sunt, trebuie sa faca ceva sa distruga asta.

Constient isi spunea mereu ca e demna de iubire, ca merita si ea sa fie fericita insa gandurile din inconstient nu ii dadeau pace. Nimeni nu mi-a spus ca sunt importanta. Nimeni nu m-a invatat ce inseamna iubirea. Nu cunosc fericirea. Nu ma pretuiesc si nu ma iubesc indeajuns de mult.

Care crezi ca sunt urmarile? Cine crezi ca e de vina? ti dai seama cat de frustrant trebuie sa fie, sa vezi ca ceilalti din jurul tau au relatii de calitate, sa vezi ca au un partener care sta langa ele mai mult de 24 ore, dupa ce a iesit din asternuturile calde. Iubire o data sau de 2 ori pe saptamana, insa fara intimitate. Relatii pasagere si neputiinta sa-l pastreze langa ea.

Daca simti ca nu ai experimentat acea intimitate, daca ai avut in viata ta barbati cati in luna si in stele insa nici unul nu te-a facut sa experimentezi intimitatea, undeva un fir din calatoria ta nu a fost chiar drept. Esti atragatoare, ai grija de aspectul tau fizic, de cariera ta, de popularitate si viata sociala insa cand vine vorba de relatii dezastru total.

Pur si simplu nu stii cum sa interactionezi, nu stii sa daruiesti neconditionat si iti proiectezi toate temerile si frustrarile asupra celorlati. Aparentele iti dau imaginea unei dive, dar nimeni nu stie ca dincolo de aceasta masca tu cauti arzator sentimentul care ti-a lipsit toata viata, care sa te faca completa. Se poate sa fie multe povesti de acest gen, se poate ca si tie sa iti fi lipsit inca de mica aceasta pagina care te-a invatat cum arata iubirea sau poate ca ai relatii cu astfel de oameni.

Lipsa tatalui care a plecat sau mediul familial dezbinat poate avea o mare influenta asupra personalitatii tale si cresti, te dezvolti si ajungi sa ai foarte multe lucruri de rezolvat. Pentru ca pe vremea cand ceilalti copii din jurul tau cresteau frumos si sanatos, tu cautai un substitut pentru lipsa de iubire. De asta spun ca toti copiii ar trebui sa creasca intr-un mediu cu ambii parinti, un mediu armonios si plin de iubire.

Poti invata sa iubesti si sa atragi in viata ta iubirea insa de ce sa nu beneficiezi de acest drept , inca din copilarie? Meriti sa fi iubita, esti demna de iubire si orice sentiment ti s-ar fi inradacinat in suflet cum ca tu esti vinovata pentru ce a mers rau, nu are nici o fundatie. Deschide-ti sufletul si daruieste iubirea fara teama de a fi parasita si cu simtul meritului personal bine stabilit.

Poti sa-ti scrii intr-un loc unde sa vezi toata ziua un biletel care reintareste aceasta convingere. Frustrarea si viata traita in furie si resentimente nu iti va aduce nici o satisfactie. Lucru cu tine insuti, terapie, toate aceste lipsuri pot fi rezolvate. Noteaza-ti fraze care sa iti ajute inconstientul sa inregistreze aceasta noua convingere care ti-a fost modificata de evenimentele neplacute din viata ta: ‘’Merit sa fiu iubita’’!, ‘’Iubesc si sunt iubita’’. ‘’Aleg sa experimentez acest sentiment pe care il astept de o viata’’. Intr-o maniera sanatoasa, pura, independenta.

Am descoperit cativa pasi pe care ii poti folosi daca nu ai experimentat pana acum iubirea sau daca undeva in adancul sufletului tau simti ca e mai mult decat ce ai trait pana astazi. Am fost surprinsa sa vad ca foarte multe persoane sunt in cautarea acestui raspuns si aceasta modalitate pe care am sa ti-o prezint, de a lucra cu tine, a dat rezultate in foarte multe situatii de acest fel.

1. Adevarul este fundatia dragostei

Acceptand ca vrei sa inveti cum sa iubesti este primul pas in a face fata adevarului si este un lucru bun. Ramai in acest proces al adevarului tot timpul. Permite-ti sa accepti tot ceea ce simt la momentul actual in viata ta pentru ca acestea sunt indicii care iti spun unde te afli. Poate chiar poti sa tii un jurnal si sa explorezi raspunzand la unele intrebari cu sinceritate. Raspunde cat de implusiv si sincer poti fara sa te judeci sau sa te condamni pentru ca simti cea ce simti.

Cum iti imaginezi tu ca ar fi dragostea? Ce iti doresti de la dragoste? De ce iti doresti sa iubesti? Ceea ce raspunzi s-ar putea sa desluseasca ce a stat ascuns in subconstientul tau atata vreme. Accepta aceasta parte a adevarului si tine minte ca o data ce inveti sa fii sincera cu tine poti sa fii sincera cu ceilalti.

Dragostea are ca fundatie adevarul.

2. Comunica adevarul celorlalte persoane pe masura ce le permiti ca si ei sa se exprime fata de tine prin acelasi adevar

Sa spui adevarul celuilalt uneori poate fi dificil si te pune intr-o pozitie vulnerabila. Iti asumi riscul sa fi gresit inteleasa sau ridiculizata dar este un process necesar in a invata cum sa iubesti. E cel mai bine sa sa-ti exprimi adevarul in scris sau fata in fata cu o alta persoana care stie sa asculte. Poti sa incepi prin a impartasi cu jurnalul tau ce ai descoperit. Dupa ce ai facut acest lucru, poti sa rogi persoana cu care vorbesti sa raspunda la aceleasi 3 intrebari la care ai raspuns si tu mai sus. Asta reprezinta calea spre o comunicare profunda.

Dragostea inseamna a accepta devarul celuilalt in aceasi masura in care il accepti pe al tau.

3. Evita sa ramai atasata de asteptari
Ce inseamna asta? Deseori daca descoperi un adevar pe care nu l-ai asteptat, te poate determina sa opresti acest proces. Accepta situatia asa cum este pentru ca acceptarea reprezinta calea ta de a merge mai departe. Poate ca nu ai tot timpul controlul asupra a ceea ce se intampla in viata ta si daca te eliberezi de asteptari poti reactiona in concordanta cu situatia data. Poti controla raspunsurile tale la ceea ce intra in viata ta.

Pentru ca dragostea presupune eliberarea de asteptari si acceptarea diferentelor si o data cu ea sa poti sa-ti continui calatoria.

4. Da-ti voie sa fii tu asa cum le dai voie celorlalti sa fie ei insisi

Aceasta este cea mai buna cale sa creezi un mediu fara judecata. Crede-ma, cand iti permiti tie si celorlati sa actioneze in concordanta cu propria lor natura, increderea va curge cat de natural se poate. Sa reduci condamnarile, presupunerile, asteptarile la tacere poate deveni o experienta eliberatoare. E posibil sa nu-ti faca placere ce ar putea alege sa creada insa fi constienta ca e necesar sa le dai spatiu si libertate sa aleaga in conformitate cu momentele din viata lor pentru ca si ei la fel ca si tine au nevoie de spatiu sa existe pentru a putea deveni.

Dragostea nu are nimic de-a face cu lanturile ci ma degraba cu aripile. Ai inteles metafora, da?

5. Crezi cu toata taria ca meriti sa iubesti si sa fii iubita.

Pare atat de simpla insa poate fi cel mai greu pas. Daca nu esti pe deplin constienta, propriul sentiment ca nu meriti poate deveni blocajul care te impiedica sa iubesti si sa fi iubita. Constientizeaza ca nu e vina ta, si ca e posibil ca acest blocaj sa fie parte din copilaria ta asa cum ti-am mai spus, cand ai simtit ca un membru al familiei te-a tradat sau te-a abuzat. Indiferent de cauza, draga mea, e important sa afli ca aceste experiente nu determina ceea ce meriti si ce nu.

Faptul ca esti demna de iubire se naste din sentimentul si decizia ta de a crede ca intr-adevar meriti. Nu trebuie sa faci nimic sa demonstrezi nimanui acest lucru pentru ca ai acest drept. Ai dreptul sa iubesti si sa fii iubita, indiferent ce-ti spun gurile rele. Acesta este adevarul cu care traiesti de azi inainte. Anuleaza orice gand negativ care te-ar face sa crezi altceva. Tu insati esti iubirea si cauti doar sa devii cea mai buna expresie a acestui sentiment.

Dragostea reprezinta insasi fiinta ta.

Intreaga ta calatorie in acesta viata presupune intelegerea. Suntem fiinte rationale si deseori pentru a putea imbratisa anumite lucruri in viata noastra primul pas este sa le intelegem. Sa intelegi natura dragostei si modurile de a iubi reprezinta cel mai important pas spre experimentarea ei.

‘’In viata ta, iubirea ar trebui sa fie o realitate, nu doar o poezie, nu doar un vis. Ea trebuie concretizata. Nu este niciodata tarziu sa traiesti, pentru prima data, iubirea.’’-Osho

PARINTELE ARSENIE BOCA...MEMORII

VA TRANSMIT CATEVA MEMORII DESPRE PARINTELE ARSENIE BOCA..INTRATI SI ASCULTATI PE TRILULILU PE URMATOARELE LINKURI..


LITURGHIE CEREASCA DE LA SAMBATA DE SUS...

http://www.trilulilu.ro/georeby/efd4fcbe30a139

SI AICI..



BOTEZUL LACRIMILOR

http://www.trilulilu.ro/georeby/be0e8efc38cfb6



DOAMNE AJUTA....

Râsul

"Râsul nu este un afrodisiac, dar este un ingredient esenţial în cimentarea unei relaţii. Cercetările arată că într-un grup mixt, femeile sunt cele care râd cel mai mult. Când sunt întrebate ce caută la un bărbat, deseori femeile spun că vor un bărbat care să le facă să râdă. Robert Provine a subliniat că bărbaţii urmăresc să le facă pe femei să râdă, nu să râdă sau să se amuze ei. Din perspectiva femeii, nu contează foarte mult dacă un bărbat râde şi el — ceea ce este important este ca el să treacă „testul râsului" făcând-o pe ea să râdă. În cercetările realizate de Karl Grammer şi Irenaus Eibl-Eibesfeldt în Germania, au fost înregistrate conversaţiile unor perechi care se întâlniseră pentru prima dată. S-a descoperit că durata momentelor cât a râs femeia în timpul întâlnirii este direct proporţională cu dorinţa ei de a se întâlni din nou cu bărbatul, indiferent dacă acesta a râs şi el sau nu. Totuşi pentru bărbaţi lucrurile stau invers. Dorinţa lor de revedea femeia era cu atât mai mare cu cât reuşiseră să o facă să râdă mai
mult. Entuziasmul lor pentru o nouă întâlnire nu era deloc legat de faptul că au râs şi ei sau nu. Când un bărbat şi o femeie se întâlnesc pentru prima oară, probabilitatea ca ei să înceapă o relaţie nu poate fi estimată în funcţie de durata totală a momentelor de râs — ci de cât de mult râde femeia. Există mai multe explicaţii pentru acest lucru. Una este că râsul reduce natura potenţial ameninţătoare a unei întâlniri între un bărbat şi o femeie — femeia simte că dacă un bărbat poate fi amuzant, atunci nu poate fi foarte ameninţător. De asemenea, este posibil ca schimbările biochimice induse de actul râsului să funcţioneze
ca o formă de preludiu — cu alte cuvinte, femeile caută un bărbat care să poată să le gâdile imaginaţia, în timp ce bărbaţii caută femei care doresc şi savurează acest joc al imaginaţiei presupus de simţul umorului. În final, există şi ipoteza lansată de Provine despre relaţia dintre râs şi statutul social. El sugerează că „dorinţa femeilor de a găsi bărbaţi care să le facă să râdă poate fi o cerinţă mascată de a găsi un mascul dominant. Bărbaţii care trec testul dominanţei sesizează recunoaşterea prin râsul femeii."
În mod normal nu privim râsul în această lumină, deoarece percepem persoanele care încearcă să îi facă pe ceilalţi să râdă ca generatoare de bună dispoziţie şi nu ca pe nişte indivizi care încearcă să ajungă la un statut social mai înalt."

Peter Collett - Cartea gesturilor

...culoarea ta preferata si caracterul tau...

Analizeaza cu atentie si decide care culoare e preferata ta! Ai de ales intre 12 culori, nu trisa!

1. Alb

2. Rosu

3. Roz

4. Portocaliu

5. Galben

6. Verde

7. Albastru

8. Turcoaz

9. Mov

10. Maro

11. Gri

12. Negru
1. Alb

Simbol al inocentei si naivitatii, albul este legat de tinerete si puritate. Daca si la varsta adulta albul iti place cel mai mult, asta inseamna ca doresti perfectiunea si ai idealuri foarte apropiate de imposibil.

Poate ca incerci sa recapeti tineretea si puritatea anilor trecuti, sau regreti cu adevarat pierderea copilariei. De asemenea poate simboliza dorinta ta pentru simplitate si pentru o viata linistita, departe de zgomotul si stresul oraselor mari.
2. Rosu

Culoarea puterii, a sanatatii si vitalitatii, rosul este culoarea celor agresivi, vigurosi si impulsivi. Daca vrei sa obtii ceva atunci nimic nu iti va sta in cale, nici macar principiile tale.

Ii judeci cu usurinta pe ceilalti si nu revii prea usor asupra deciziilor luate. Persoanele care prefera culoarea rosu sunt optimiste si nu suporta monotonia. Insa agresivitatea nu e singura calitate care va indruma spre rosu, ci si dorinta de caldura, siguranta si viata (rosu este culoarea care simbolizeaza viata in deplinatatea ei).
3. Roz

Aceasta culoare impleteste calitatile culorii rosu cu cele ale culorii alb, generand dragoste si afectiune dar si pasiune rationala (diferita de pasiunea salbatica pe care o insufla rosul). Persoanele care prefera rozul isi doresc protectie, tratament special si o viata fara griji.

Daca adori rozul atunci iti doresti in permanenta atentie si afectiune, ai nevoie sa te simti iubita si sa oferi iubire. De aceea femeile care aleg rozul sunt mame desavarsite, instinctul matern fiind foarte bine dezvoltate. Eleganta si gingasia sunt doua dintre calitatile celor care au rozul pe lista preferintelor.

4. Portocaliu

Aceasta culoare resprezinta luxul si atractia fata de tot ce este iesit din comun si strident. Persoanele care aleg portocaliul sunt de obicei in centrul atentie si au tendinta sa dramatizeze usor, numai pentru a capata atentia celorlalti,

Sunt persoane populare si bine intentionate, insa, in acelasi timp, pot fi usor duplicitare si pot rani sentimentele celor din jur. Portocaliul este culoarea tineretii, a fortei, curajului, curiozitatii si razvratirii.

5. Galben

Culoarea fericii, intelepciunii si imaginatiei, galbenul e preferatul persoanelor aflate in cautarea aventurii, a celor care cauta noutatea si implinirea sufleteasca. Persoanele care adora galbenul sunt optimiste si au un simt al umorului bine dezvoltat.

Aceasta este culoarea intelectualilor si de aceea se va afla pe lista preferintelor oamenilor de afaceri puternici si a inventatorilor. Desi sunt persoane extrem de rationale, iubitorii de galben se pot simti singuri si uneori isi vor dori sa se rupa de responsabilitatile pe care si le-au creat.
6. Verde

Culoarea armoniei si a echilibrului, verdele simbolizeaza speranta, renasterea si pacea, de aceea se afla pe lista preferintelor persoanelor sincere si delicate.

Persoanele care aleg verdele sunt modeste, atente cu cei din jur, rabdatoare si dependente de munca. Tocmai de aceea risca sa fie folosite de cei din jur. Verdele tinde sa fie preferatul celor rafinati, civilizati si celebri.
7. Albastru

Delicat, reconfortant, atent si dragastos, cam acestea ar fi calitatile celui care alege albastru drept culoare favorita. Persoanele care au albastru pe lista preferintelor sunt inclinate spre introspectie, sunt usor conservatoare, perseverente si implicate in tot ceea ce fac.

Rabdatoare, constiente de ceea ce fac si sensibile, persoanele care aleg albastru sunt recunoscute pentru caracterul puternic si pentru intelepciunea de care dau dovada. Albastrul este culoarea celor fideli, insa tocmai aceasta fidelitate dusa la extrem ii face suspiciosi si imprevizibili.
8.Turcoaz

Complexitatea, imaginatia si originalitatea sunt calitati de baza ale celor care aleg culoarea turcoaz pe lista preferatelor.

Aceste persoane sunt adevarata comori pentru societate, tinzand sa innoiasca si sa imbunatateasca toate lucrurile din jurul lor. Cu toate ca sunt un adevarat vulcan in interior, in exterior vor fi mereu calmi si relaxati.
9. Mov

Cei care aleg culoarea mov sunt extrem de individualisti, obositori, inteligenti si sensibili. Din dorinta de a fi mereu unici si diferiti pot fi usor iritanti si obositori.

Temperamentali, expansivi si artisti desavarsiti, iubitorii de mov sunttoleranti si cu totul lipsiti de inhibitii. Vor fi o companie savuroasa atata timp cant sunt intelesi, altfel risca sa devina sarcastici si enervanti.
10. Maro

Indivizii, care aleg maro-ul drept culoare preferata, au un caracter puternic, multa rabdare si curaj. De aceea tind sa isi expuna clar si raspicat punctele de vedere, indiferent de situatie.

Extrem de impulsivi si lipsiti de tact risca sa intre de nenumarate ori in discutii conflictuale. Sunt inflexibili si usor de iritat, insa in acelasi timp sunt extrem de responsabili si generosi.
11. Gri

Culoarea atentiei si compromisului, gri-ul este un simbol al pacii si al celor care muncesc mult dar fara a fi rasplatiti.

Persoanele care aleg gri-ul, sunt extrem de constienti de limitele lor, ba chiar isi suprima personalitatile de teama de a nu deranja. Pasiunea pentru afaceri ii indeamna sa lucreze din ce in ce mai mult, in detrimentul laturii lor creative.
12. Negru

Demnitate si eleganta, acestea sunt calitatile de baza ale celor care aleg negrul drept culoarea favorita.

Persoanele care aleg negrul incearca sa isi invaluie existenta in mister, insa aceasta tendinta poate insemna si dorinta lor de a-si suprima dorintele si placerile. Secrete nerostite si probleme emotionale pot fi de asemenea caracteristici ale celor care aleg negrul.

Viata mea in viteza a 6-a

Viata mea este ca a unei masini de culoare rosie , cu multi cai puter si fara limita de viteza . O masina ce alearga de 43 de ani pe aceiasi autostrada a viselor , cu viteze ametitoare . O masina care face depasiri interzise si spectaculoase peste liniile continue , care face scurte opriri pe marginea soselei sau se odihneste in parcarile amenajate ale motelurilor caraghioase cu nume greu de pronuntat . O masina care are din cand in cand si iesiri in decor , dar fara accidente grave sau situatii de facto . Doar mici zgarieturi care pot fi revopsite sau scoase la polish de o mana catifelata a unei femei frumoase si intelegatoare .
Viata mea este o insiruire de amenzi pe care le-am platit pentru parcare in locuri interzise , exces de viteza si depasiri destul de dese peste liniile continui , sau pentru ca din cand in cand le-am aratat degetul mijlociu domnilor politisti .
Aceasta autostrada cu sens unic isi schimba rar sau des , in functie de situatie , culoarea asfaltului . De la nuante de alb la cele de negru , sau acesta poate fi rece sau cald , moale sau dur in functie de ploi sau soare . Cateodata accelerez prea tare cand ploi torentiale spala asfaltul de sub rotile mele , dar viata nu imi este nici un pic pusa in pericol . Sunt inzestrat cu un ABS performat inca din constructie .
Rar obosesc si atunci ma opresc pe marginea drumului sau in parcari asa cum am mai spus , zile , luni sau ani .Depinde de cine imi face autostopul si cat de placuta va fi calatoria .Odata , demult , am si deschis primul meu magazin de vise la marginea soselei . Timp de 20 de ani am avut vanzari exccelente dar apoi .... apoi sa intamplat inevitabilul . Am pornit iar la drum si dupa cateva curbe am facut a doua oprire si-am deschis alt magazin de vise . Acesta a stat deschis doar 3 ani cu toate ca vanzarile mergeau bine , cred ....dar am tras oblonul si-am inchis usa , magazinul meu de vise nu mai putea vinde nimanui .
Azi alerg pe aceiasi autostrada , platesc aceleasi amenzi , ma hranesc cu aceiasi benzina fara plumb , dar in curand va trebui sa ma opresc sa-mi schimb cauciucurile tocite . In rest .... am luat tot de la viata iar pe ia n-am lasat-o inca sa-mi ia nimic.Am sa continui sa alerg cu viteze peste limitele legale , voi face depasiri nepermise si am sa arat degetul mijlociu ori de cate ori va fi nevoie , pana cand intr-o zi va trebui sa ajung si eu la fel ca alte masini din naintea mea la marele FINISH .

O zi de zahar

Azi ar fi o zi perfecta sa mor ,
pe cer nu-i pic de rugina
pe cer nu-i nici un nor ,
culoarea zari-i perfecta
de-un albastru saten arogant ,
nici pic de furtuna in suflet ,
nici frica nu am de ce-i inalt .

Un singur pahar de venin arvunit ,
si-o ceasca crapata de cafea aburinda ,
ma tin azi atarnat de o masa
crapata si veche dar penibil de blanda ,
admirand fumul abstract al tigarii ,
ce se frange de noul meu hanorac ,
las orgoliul sa-mi treaca mult mai jos de stomac .

Si ma simt dintr-o data asa sec si sarac ,
fie-mi naravul dulce si acra povara ,
fie-ti trecutul noua mea vara ,
fata cu ochii impertinenti de enigmatici ,
ce porti comori infinite intre sani ,
ai stiut sa cresti rar in mine
adevar , indoieli , si minciuni .

Asa ca azi ar fi o zi perfecta sa mor ,
fara sa las raspunsuri sau intrebari ,
scrise pe bucati de hartie velina ,
ca sa-mi justifice indoiala divina ,
as putea chiar sa jur ca viata se scutura ,
ca este o zi dulce de zahar
in oceanul meu amar . Si asta ma bucura .

Luni

Ascutisul durerii ma lovit iar cumplit
intr-o seara de toamna cu cerul umbrit ,
de fatala dorinta a curate-i pareri
si mirosul albastru al aprinse-i placeri .

Ca intr-un joc de copil desenat pe asfalt
m-am ascuns intr-un loc ce mi-a fost destinat ,
si-am uitat sa mai sper si sa cred in minuni
sau sa-astept renegat iarasi ziua de luni .

Frunze mari de pelin port in suflet si-n gura
am uitat sa ma-nchin si sa ma rog la luna ,
sa ramai doar a mea cum ai fost la-nceputuri
floare alba de mar , ce alene te scuturi .

Duma-n sus inger bland sa cunosc adevarul
chiar de-ar fi sa ma doara , sa ma arda misterul ,
duma-n jos demon rau de nu-s eu sau sunt altul
viata care-am trait-o e un crud simulacru .

Luatima-n brate frica si disperare
nici nu stiu sa mai sper , nici nu mai am rabdare ,
fiindca tot ce-mi e scris drept in frunte-mi e pus
iar dorinta de tine uite-asa sa aprins .

Si dureri fara margini ce le credeam pierdute
musca iarasi din mine ca o cruda naparca ,
nu mai vreau , nu mai pot , nu mai cred in minciuni
nici sa-astept renegat iarasi ziua de luni .

Dorinta si vina

Tot ce pot cuprinde simplu din priviri,
este-o agonie de culori pierdute,
printre amintiri de-o viata
si lucruri stiute,
prinse-n negru doliu
la camasa-mi alba,
cu mansete rupte si tocite parca,
de visele frante intr-o zi de vara,
cand perechi de fluturi
zburau goi pe-afara,
viata de calvar,viata nemiloasa,
ce jonglezi cu mine dis de dimineata,
fi un pic mai blanda si ma ineaca-n ceata,
destinul sa-mi curga
pe brate si fata,
sa primesc o sansa fie si de-o clipa,
sa ma-ntorc la ea
zburand pe-o aripa,
de argint si stele,
sau pe-un nor de vata,
sa o pot invinge cu lacrimi pe fata,
si sa-i cer iertare pentru tot si toate,
pentru ca sunt viu,
si ea e departe,cu iubirea mea,
dorinta si vina,
si va sta plecata pentru totdeauna,
fiindca cineva hotarand destine,
mi-a luat-o din brate,
chiar de langa mine,
fara pic de mila,fara nici o fapta,
mi-a rupt viata-n doua
sa ma pedepseasca,
fiindca a stiut ca daca mi-o ia
ma voi chinuii toata viata mea,
intre nebunie, groaza si mister,
clipa dupa clipa
prins ca-ntr-un echer,
sa nu am scapare prins in acest iad,
fara vre-o speranta,
ca-am sa ma renasc.

Basescu si Geoana

Basescu si Geoana zboara cu elicopterul.
Basescu arunca o bancnota de 100 de lei si zice:
− Vreau sa fac un roman fericit!
Geoana arunca doua bancnote si zice: −
Vreau sa fac doi romani fericiti!
Pilotul îi întreaba: − De ce nu va aruncati amandoi, sa-i faceti fericiti pe toti romanii ?!?

Rugăminte

Rugăminte

Nu-mi ucide visele dacă nu le înţelegi,
Lasă-le în ale firii legi,
Nu mai încerca să le dezlegi,
Nu le destrăma! Lasă-mi-le-ntregi!

Nu-mi ucide visele dacă nu le şti,
Lasă-le libere printre aştrii,
Lasă-le să stea-ntre Muze de maeştrii,
Visele astea îţi spun felul meu de-a fi!

A World Without Romania

Prietenia

Una dintre marile fericiri ale acestei vieti este prietenia si una dintre fericirile prieteniei este aceea de a avea cui sa incredintezi ONU secreta, O vorba buna, Bun Un gand.., Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten, oricum te va rani din cand in cand ... Iar Tu Trebuie sa-l ierti pentru asta!. Deoarece un prieten se gaseste intr-o suta de ani, iar intr-o zi poti gasi zeci de duşmani ... ... Chiar si cei mai puternici oameni au nevoie de prieteni. Un prieten adevarat iti stie slabiciunile, dar iti arata si calitatile, iti simte temerile, dar iti intareste si Credinta, iti cunoaste ingrijorarile, dar iti elibereaza si Spiritul, recunoaste Iti Defectele, Dar iti posibilitatile subliniaza ... Iti da Puterea de a fi fericit ....

---

Cum spuneam

Ajungem iar şi iar în situaţii limită. O fi ceva specific românesc? Se pare că sprayul cu noroi şi periuţa sunt instrumente nelipsite din tolba fiecărui om politic de pe la noi, că altfel nu-mi explic (dar na, eu nu sunt politician) cum poţi să ridici în slăvi pe cineva care te-a făcut în fel şi chip?
Se poartă o curte asiduă PNL-ului, de parcă ar fi o virgină neînţărcată prin mocirla guvernării... Liberalii, recte Crin, se ţin tare, nu şi nu, ori căsatorie, ori nimic, dar nu cu Băse, că e urât (de multă lume), şi nici cu Geoană, că are moguli pe spate.
Ca să ilustrez mai bine situaţia, vă prezint următoarea poză:

Quiz: Afla ce tip de inteligenta ai

Gandire interpersonala

Gandirea interpersonala (sau inteligenta interpersonala) ii ajuta pe cei ce o poseda sa aiba o capacitate empatica foarte dezvoltata. Cu alte cuvinte te poti pune cu usurinta in locul altei persoane intelegand foarte bine emotiile, sentimentele si nevoile ei. Acest tip de inteligenta te ajuta sa iti exprimi foarte bine ideile si sa ii ajuti si pe ceilalti sa vorbeasca deschis. Esti maestra la capitolul relatii si iti place sa fii inconjurata de oameni de care incerci intotdeauna sa te apropii.

Gandirea interpersonala mai este numita si inteligenta emotionala fiind caracterizata de o capacitate deosebita de a simti starile de spirit a celor din jur, de abilitatea de a comunica atat verbal cat si non-verbal si de o apreciere deosebita a oamenilor.

Acest tip de gandire te face sa fii ideala pentru domenii ce presupun contact cu alti oameni precum consiliere, psihologie, relatii cu publicul, educatie chiar si medicina. Inteligenta interpersonala se dovedeste a fi si o caracteristica a multor politicieni si leaderi constituind parte din acea carisma ce ii face pe oameni sa ii asculte si sa ii creada. Printre personalitatile ce au avut o astfel de gandire se numara Winston Churchill, Maica Teresa si William Shakespeare

Paula Seling - Gigliola Cinquetti a Romaniei

La şase ani începeam să studiez pianul la Şcoala de Arte din Baia Mare cu doamna profesoară Tilca Mariana. A fost decizia părinţilor mei de a urma o şcoală de muzica.
Îmi amintesc că mi-a fost destul de greu să stau în casă să studiez în timp ce ceilalţi copii se jucau în curtea blocului. Dar a meritat.

La 10 ani am început să cânt în corul şcolii şi în scurt timp am devenit solistă. Şi astăzi sunt foarte mândră de asta.
A urmat o perioadă de concursuri interjudeţene şi naţionale de pian, festivaluri şi concursuri de muzică corală, timp în care am dobândit ceva experienţă şi încredere în mine în urma unor reusite.
La 15 ani m-am inscris la Scoala Populara de Arte
Anii au trecut destul de repede şi pe la 15 ani m-am înscris la Şcoala Populară de Arte unde i-am avut ca îndrumători pe regretatul domn profesor Bertok şi pe doamna profesoară Mateşan. Am intrat în trupa Enders ca şi instrumentist la clape şi aşa am început să merg la "festivaluri pentru copii şi tineret"

Îmi amintesc şi acum călătoriile cu trenul, înghesuiala de la clasa a II-a , când aţipeam pe coridoare şi emoţiile din culise. Repetam ore în şir şi ni se părea că noi şi Mezzoforte eram cei mai tari din zonă. Asta şi pentru că mai caştigasem câte ceva pe unde mergeam: premiul pentru cei mai buni instrumentişti la "Steaua de Cristal" din Botoşani, "Ursuleţul de Aur" Baia Mare şi locul I la Festivalul "Armonia" din Bucureşti unde i-am cunoscut pe cei de la Fundaţia Culturală Phoenix şi pe Paul Nanca, cei care au fost alături de mine(aproape ) de la început, până acum. Toate acestea se întamplau prin 1995.

După care nu, trupa nu s-a destrămat pentru că solista a plecat să se lanseze singură (eu nici măcar nu eram solistă principală), ci pentru că majoritatea colegilor terminaseră liceul şi intraseră la facultate, lucru care mi s-a întâmplat şi mie la un moment dat.
Pană atunci însă am pornit singură la drum şi am mai avut câteva realizări. In 1996 am câştigat trofeul "Aurelian Andreescu" sub îndrumarea atentă a doamnei Anda Popp.
Tot în acel an am apărut pe scena Cerbului de Aur, prima oara făcând voci de spate împreună cu Narcisa Suciu, în recitalul susţinut de Mircea Rusu. În cadrul acestui spectacol am fost invitată să interpretez singură o piesă ("When the winter comes&quot. Îmi amintesc şi acum cât de tare îmi tremurau picioarele şi cât de greu ţineam microfonul în mână. Debutul meu pe această scenă era să fie "glorios" căci m-am împiedicat de cabluri şi aproape că m-am întins pe scenă. Fără să fie parte din coregrafie

Anul 1997 a venit cu o multime de evenimente: recitalul din deschiderea concertului Joan Baez la Bucureşti, Examenul de Bacalaureat, Trofeul Mamaia şi primul meu album, în limba engleză ("Only Love&quot înregistrat la Sound House Records - Germania.
Nu prea ştiu, însă, care dintre ele m-au solicitat mai mult şi nici nu pot să imi amintesc prea multe senzaţii din culisele concertului Doamnei Folkului la Bucureşti pentru că eram prea preocupată de Caragiale - a doua zi aveam proba scrisă la limba română. De pe scenă am sărit direct în tren şi de la tren direct în sala de examen.
La sfârşitul anului eram nostalgică - bifasem foarte multe dintre visele mele... şi era obligatoriu să merg mai departe în acelaşi ritm. La începutul lui 1998 începusem să mă întreb "Încotro ?". Mi-amintesc că am trecut printr-o perioadă de căutari. Mi-aş fi dorit să cânt rock, jazz, jazz-rock, soul, R'n'B etc, dar eram conştientă că pe toate nu puteam să le aprofundez suficient.

Pe atunci era un curent foarte puternic ce promova muzica unplugged, aşa că le-am propus celor de la Fundaţia Phoenix să încercăm aşa ceva într-un album. Dana Cristescu a fost cu ideea excelentă să-l rugăm pe domnul Nicu Alifantis să compună şi să producă muzical acest album. Mi-amintesc cu drag că dumnealui mi-a oferit câteva piese pe care să le înregistrăm, pentru început. Am ales piesa "Ploaie în luna lui Marte" prima pentru că mi se părea cea mai frumoasă piesă compusă vreodată şi simţeam că mă reprezintă cel mai bine.
Mai departe nu ştiu ce s-a întâmplat... Ştiu doar că piesa a ajuns în mâinile lui George Zafiu, DJ la Radio 21, care a început s-o difuzeze în emisiunile lui.
Şi urmatorul lucru pe care mi-l amintesc sunt ochii sclipitori ce mă priveau cu drag din public, brichetele aprinse şi sutele de voci cântând cu mine "plooouuaaaa infernaaaaaal" şi "nooooi ne iubeaaaaam..." e un sentiment incredibil. Reuşisem să fac oamenii fericiţi cu muzica mea!
Am fost "nevoiţi ", după gramada de solicitări, să scoatem imediat primul album în limba română ce se numea "Ştiu că exist". Reprezenta rezultatul căutărilor mele muzicale de până atunci.

Tot atunci am primit şi premiul "Star în ascensiune" oferit de revista Avantaje.
Anul 1998 mi-a adus împlinirea unui vis pe care nu îndrăzneam să-l rostesc - să cânt in deschiderea lui Chick Corea la Bucureşti. Proiectul care a reuşit acest lucru şi în care eram implicată alături de Lucian Maxim la percuţie era un fusion de jazz cu muzică lăutărească şi clasică pe care le întâlneşti în prelucrările tradiţionale ale lui Marius Mihalache.

În 1999 am terminat şi lansat albumul "De dragoste" ce conţinea zece piese compuse de Nicu Alifantis. Este primul album unitar, complet, îngrijit, plin de mesaj, pe care l-am scos până atunci.
Îi mulţumesc lui Nicu Alifantis pentru că a fost, la momentul potrivit, omul şi artistul care mi-a deschis drumurile şi ochii.
Ploaie în luna lui Marte mi-a adus premiul Hitul Anului la Festivalul de la Mamaia, în acelaşi an.
A urmat o perioadă de tăcere, timp în care încercam, în continuare, să-mi găsesc drumul în viaţă şi în muzică. Îmi doream să cânt dar şi să urmez cu seriozitate cursurile Facultăţii de Jurnalism la care mă înscrisesem.
Atunci am început să scriu muzică şi text, împreună cu Paul Seling, fratele meu. Am început să schiţăm un album altfel ce ar fi trebuit să marcheze prima schimbare de atitudine, de muzică şi de sound.

In 2001 am scos "Ma voi intoarce"
În paralel, în ianuarie 2001 am scos "Mă voi întoarce", un album special, calm, cald, cu cântece de iarnă.
Tot pe acest album se găsea piesa "Lângă mine" duet cu Direcţia 5.
Până în toamna aceluiaşi an, Paul şi cu mine am reuşit să definitivăm, în linii mari, albumul altfel, şi împreună am decis să implicăm în proiectul nostru o parte din fosta trupă NSK (Cezar Stănciulescu şi Cristi Ştefănescu ), nişte băieţi excelenţi, nişte artişti cu viziuni sclipitoare asupra muzicii, care au îmbunătăţit considerabil albumul şi soundul său. A fost primul album ale cărui texte îmi aparţineau în totalitate.
Titlul albumului a venit foarte uşor, căci una dintre piesele "simple şi cu mesaj", cum spunea Paul Nancă, se numea "Ştii ce înseamnă (să fii fericit)", şi ea a dat titlul albumului.
În acelaşi an am scos pe piaţă materialul "Prima selecţie", o culegere de piese din concerte, duete, reeditări ale unor piese de succes.

Tot atunci am avut o colaborare inedită cu un artist pe care l-am găsit foarte interesant: Puya de la "La Familia". Ajunsesem mai devreme la studio unde acesta înregistra o piesă cu mesaj puternic şi pentru care nu găsea vocea feminină. Mi se părea o piesă foarte bună şi m-am oferit să-l "ajut". A ieşit "Fii pregătit", o colaborare spectaculoasă pe care, câteva săptămâni mai târziu o prezentam la Mamaia, în recital. Îmi amintesc şi acum rugăminţile producătorului Festivalului speriat că Puya nu va "aborda" un limbaj "adecvat" orelor de difuzare ale recitalului. Ei bine, a "abordat"
Premiul pentru cea mai buna voce feminina
Anul 2001 mi-a adus şi un premiu foarte important pentru că mi-a arătat că muzica şi drumul pe care le alesesem erau "cele bune" - Premiul pentru cea mai bună voce feminină la Premiile Industriei Muzicale Româneşti 2001.

În anul acela am avut ocazia să colaborez cu unul dintre cele mai bune regizoare din România - Andreea Păduraru, la videoclipul piesei "Serile verii" ( de pe albumul "Ştii ce înseamnă" ). Poate că vă mai amintiţi, era un clip filmat în totalitate sub apa.
Ei bine, acest clip mi-a adus premiul pentru cel mai bun artist într-un videoclip, iar Andreei premiul pentru cel mai bun videoclip la MTV Music Awards România 2002.
Ceva mai târziu, în anul 2002 m-am gândit că eram suficient de matură artistic încât să încerc să mă pregătesc pentru Cerbul de Aur. Festivalul acesta avea, aşa, un fel de parfum de poveste, pentru mine era un simbol al pragului spre "profesionalism", era un test la care trebuia să mă supun, fie şi pentru că, de ani de zile, il urmăream împreună cu parinţii mei, făceam "pronosticuri", dădeam note şi mai ales... visam. Visam că voi putea, cândva, să ajung acolo.
M-am pregătit cam cum mă pregăteam când mergeam la concursurile de pian şi nu aveam voie să îmi mai folosesc mâinile decât pentru a studia (nici măcar curat sau ordine prin casă nu aveam voie să fac ) ... Mi-am amânat toate spectacolele din perioada aceea şi studiam câte trei ore pe zi. Mi-amintesc că fiecare notă din partitura de voce sau de pian pe care o aveam de interpretat o studiasem de sute de ori... Pentru că mereu mi-a fost teamă de neprevazut... şi îmi doream să fiu pregătită pentru orice.

Neprevazutul s-a intamplat
Trebuia să cânt doua piese. Le gândisem în aşa fel încât amândoua să fie subliniate de partitura de pian.
Prima piesă şi o bună parte din a doua erau doar pian şi voce. Am intrat pe scenă aproape cu ochii închişi, recapitulându-mi ce pregătisem... Mi-era puţin teamă, aveam multe emoţii. M-am aşezat pe scaun. Cu hotărâre şi cât mai mult "feeling" , am luat primele acorduri... şi nimic!
Pianul nu mergea... Şi neprevăzutul s-a întamplat!!! Pianul, cel mai bun prieten al meu, cedase... Am simţit cum mă podideşte plânsul. Nu ştiam ce să mai fac, nu-mi venea să cred că mi s-a întamplat asta, chiar în ziua concursului! Şi, cu o ultimă "suflare" mi-am încercat norocul - poate totuşi au uitat să-i dea drumul, poate nu se stricase... Slava Domnului , asa a fost... Bine ca mi-am amintit la timp ca exista si un buton de start. Si m-am ales cu un inceput "emotionat" atat cat sa dea bine la "interpretare". Si am reusit ! Am castigat cel mai important premiu din viata mea .

Un alt lucru pe care mi-l amintesc de la Braşov a fost faptul că, în ziua Galei, când toată lumea îşi fremăta mâinile de emoţie şi stres, m-am întâlnit cu un ziarist pentru a-i spune câteva cuvinte despre competiţie.
Ne-am aşezat la masă şi, cu o atitudine lejeră şi plină de încredere îmi spune: "Uite ce e: Noi o să facem acum intreviul ăsta pretinzând că tu nu ştii că ai luat Cerbul..."
Mi s-a oprit inima în loc! Îmi doream atât de mult acest premiu, dar nu îndrăznisem să sper... Şi totuşi visasem cu ochii deschişi dar nu aş fi vrut să aflu, nu încă... Am început să plâng... De fericire, evident, şi poate şi pentru că mi-aş fi dorit să aud asta atunci, seara, când stăteam singură cu gândurile şi rugăciunile mele, în primul rând din faţa scenei.

Seara premierei a fost incredibilă: Scorpions, una dintre formaţiile mele preferate de când eram copil, era invitată la Braşov să încheie Cerbul de Aur cu un recital. Ei bine, m-au invitat pe scenă şi mi-au dedicat cea mai frumoasă piesă a lor - Still loving you . Atunci am plâns, jur! Era incredibil!
Şi apoi a început corespondenţa! Şi acum cei de la Phoenix au mailurile în care managerul trupei îmi propunea să fac un duet cu ei.
... Noi i-am crezut, dar a trecut mult de atunci...

Am fost "personaj de poveste"
Anul 2002 mi-a adus o experienţă foarte interesantă: am fost "personaj de poveste" . O poveste despre cum să faci un hit undeva, în lume.
Tony Hawks, producător, compozitor, regizor şi scriitor şi-a propus să facă un documentar pe canalul Discovery în care să expuna publicului reţeta succesului unui cântec.
Si m-a ales pe mine ca "subiect" de studiu în România, am înregistrat o piesă, compoziţia lui, la un studio din Londra pe care am început s-o promovăm.
Toată povestea a luat amploare şi am ajuns să cântăm această piesă în direct la postul englezesc Chanel 5, la emisiunea Gloyei Hanyford, apoi în clubul Kashmir (cunoscut pentru debutul multor vedete britanice) unde, alături de trupa mea am susţinut un recital ce a fost transmis în direct pe internet.

Anul 2003 mi-a adus un contract de management cu un producător francez. Timp de doi ani am lucrat intens la compoziţia, orchestrarea şi înregistrarea unui album pentru piaţa franceză, album ce conţine piese în Franceză şi Engleză şi mi-am împarţit timpul între drumurile făcute la Paris pentru înregistrări, întâlniri cu oamenii ce se ocupau de producţia albumului, lecţii de mişcare scenică, compoziţie.
Anul acesta am fost anunţată că albumul a fost terminat, mixat şi se află în mâini bune.
În curând vă voi da cele mai noi amănunte cu privire la evoluţia lucrurilor în ceea ce priveşte albumul francez.

Până atunci însă vă mai amintesc doar că in 2003 am scos cel mai "consistent" album de până atunci - are 17 piese, se numeşte "Fără sfârşit" şi conţine şi piesa Timpul (La radio se-anunţă ploi) al cărei videoclip a fost realizat la Veneţia de către un alt regizor de excepţie - Dragoş Buliga.

Va anunt ca m-am maritat

Ei bine şi am ajuns, cu mare emoţie, şi la anul 2005, când, vă anunţ că m-am măritat! Cu Radu Bucura !
Si acum facem totul împreună.
Ne-am deschis o casă de producţie, UNICORN RECORDS unde lucrăm cât mai mult, avem propriul studio şi încercăm să facem cât mai mult pentru muzica.

Anul acesta, după cum vă spuneam, sunt zece ani de la debut. Zece ani de la prima apariţie în faţa voastră, la Cerbul de Aur 1996.
Parcă au trecut într-o clipa, şi, privind înapoi îmi dau seama că fiecare secundă a meritat! Fiecare bucurie, lacrimă, fiecare cântec înregistrat sau moment de singurătate au avut rolul lor.

Surse:
http://www.paulaseling.ro/biografie
http://www.stiumuzica.ro/artisti/page-biografi...
http://www.bestmusic.ro/artisti/Paula_Seling__...
http://musicmix.rol.ro/artisti/bio/Paula-Selin...
http://www.europafm.ro/showbiz/artisti/p-p/pau...
http://personalitati.infoportal.ro/biografie~n...

CINE ESTE DUMNEZEU...?

“Dacă ai bate pe un ateu cu dovezile ca pisălogul în piuliţă şi tot nu vei desface pe nebun de la nebunia sa.”… asa ne spune iubitul nostru parinte Arsenie Boca. Oricate dovezi ne arata creatia, ateul tot in orbirea mintii sale sade. Oricate argumente, surse istorice si marturii vei prezenta unui ateu, tot ca unei pietre vei vorbi.

Dar ateul de astazi, fiindu-i mintea afumata si infumurata de stiinta evolutionista si multa parere de sine, intreaba sec: “Daca toate sunt facute de Dumnezeu, atunci pe Dumnezeu cine L-a facut?”. Acest mod perfid de a vedea lucrurile a omului modern, a omului materializat pana in strafundul fiintei, se datoreaza faptului ca a fost invatat sa cuprinda necuprinsul cu mintea sa, a fost invatat ca totul poate fi vazut si pus sub microscop, ca taina poate fi masurata, ca sufletul poate fi disecat si radiografiat, ca gandul ar putea fi pozat, si ca tot ceea ce exista, vazut sau nevazut, ar incapea in mintea lui ingusta. Totusi, ca sa nu lungim vorba, mai bine vedem ce ne spun sfintii si inteleptii despre Dumnezeu, ca poate poate, se mai incumeta cineva sa nu mai umble in intunericul propriei minti.

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu. (Evagrie din Pont)

Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gândire. (Norul Necunostintei)

Tocmai neputinta de a-L întelege în toata întregimea Lui este aceea care ne face sa-L întelegem pe Dumnezeu în toata maretia Sa. (Tertullian)

Dumnezeu este în afara tuturor, neramânând în afara; este în toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara înaltare; este mai jos de toate, fara coborâre; este în toate si, totodata, deasupra tuturor. (Fericitul Augustin)

Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. (Sfântul Efrem Sirul)

În Sine, Dumnezeu este Gândire necunoscuta, Cuvânt negrait si Viata necuprinsa. (Sfântul Maxim Marturisitorul)

Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este pretutindeni. (Fericitul Augustin)

Iata acum ce spune si Dumnezeu despre sine Insusi:

Faţa Mea nu vei putea sa Miovezi!(Sfânta Scriptura)Eu sunt Cel Ce sunt.(Sfânta Scriptura)Faţa Mea nu vei putea sa Mi-o vezi! (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Cel Ce sunt. (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Pâinea vietii, care Sa pogorât din cer. Daca manânca cineva pâinea aceasta, va trai în veac. Si pâinea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care-L voi da pentru viata lumii. (Sfânta Scriptura)

Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. (Sfânta Scriptura)

Cand se va lasa ateul de nebunia sa? Cand va renunta in a-si gasi bucuriile in pacat, si-atunci cand isi va vedea propria sa nimicnicie, pentru ca la Dumnezeu se vine doar cu smerenie. De aceea inchei tot cu cuvintele parintelui Arsenie Boca: “Mintea care cugetă că nu există Dumnezeu cade în propria sa sentinţă, căci a te lupta din toate puterile împotriva a ceea ce nu există dovedeşte nebunia acestei lupte, nonsensul, absurdul şi prin urmare şi (nebunia) minţii care o conduce.”

“Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har”

Doamne ajuta...

Cum vad eu iubirea?

Asa o vad...doua singuratati alaturea cu drumul.Dar mergandu-l umar langa umar pana la capat.

Unui artist

Sunt clavirul tău,
iubit-o...
Cât de tulburător îmi sună
coapsele
când le atingi.
Poate exist
ca tu să fii fericita.

Si da, imi place viata!!!

Multumesc destinului ca am cunoscut iubirea adevarata si fericirea de a iubi si de a fi iubita
E uimitor sa descoperi ca intr-o singura fiinta si-au facut loc, la superlativ,calitatile de om, de prieten extraordinar, de parinte desavarsit si de iubit perfect. Este barbatul care mi-a schimbat destinul!
Ii multumesc ca exista!